INTERVIU Avertisment despre riscul ca România să deconteze apropierea de MAGA. „Pentru prima dată în istoria recentă, clasa politică de la București a pus toate ouăle într-un singur coș”

Poporul american a dat un vot pentru democrație și împotriva autocrației, spune profesorul Armand Goșu, într-un interviu pentru publicul HotNews. Pentru România, însă, alegerile din SUA pot reprezenta momentul de început al unui decont pentru ceea ce el numește „erori de poziționare” ale administrației de la București, care „aproape cu disperare s-a aruncat în brațele MAGA”, consideră el.

• „O simplă comparație cu Maia Sandu și Republica Moldova: Maia Sandu a fost mult mai decentă, nu a fost un Zampolli căruia să îi răspundă la telefon. Consilierii prezidențiali ai doamnei Maia Sandu nu s-au apucat să pună postări, să-l laude pe Trump”, afirmă Armand Goșu, care predă Istoria politică și diplomatică a Imperiului Rus și a URSS la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.
• De ce spune că „consecințele asupra României riscă să fie dramatice”.

„Puterea de la București are de dat niște explicații”

HotNews: – Domnule Goșu, care credeți că poate fi impactul alegerilor din SUA asupra României, care a fost, prin liderii săi, destul de apropiată de MAGA?
Armand Goșu: – În momentul ăsta nu știm exact care va fi impactul, dar semnele nu sunt cele mai bune. Pentru prima dată în istoria recentă a României, clasa politică de la București a pus toate ouăle într-un singur coș, nici măcar în coșul republicanilor. Sunt niște răspunsuri pe care instituțiile românești sunt obligate să ni le dea: de ce s-au întâmplat lucrurile astea?

Consecințele asupra României riscă să fie dramatice, pentru că ce s-a întâmplat în America la aceste alegeri a fost un referendum împotriva lui Trump și au fost niște alegeri nu atât pierdute de republicani, cât pierdute de aripa MAGA. S-a votat masiv împotriva candidaților MAGA propuși și susținuți de Trump. Or, în condițiile astea, puterea de la București, care aproape cu disperare s-a aruncat în brațele MAGA, cred că are de dat niște explicații.

O simplă comparație cu Maia Sandu și Republica Moldova: Maia Sandu a fost mult mai decentă, nu a fost un Zampolli căruia să îi răspundă la telefon. Consilierii prezidențiali ai doamnei Maia Sandu nu s-au apucat să pună postări, să-l laude pe Trump, să-i înjure pe europeni, să preia ideile MAGA. Cred că asta poate să ne arate că e o problemă în administrația românească și că puțin mai multă inteligență, decență ar fi putut să facă diferența.

„Sunt foarte multe posibilități de a plăti un preț greu pentru aceste erori de poziționare”

– Deci am putea spune că aceste alegeri vor fi decontate într-o oarecare măsură și de către România? Care ar putea fi implicațiile?
– Implicațiile vor fi uși închise din partea părții democrate, a instituțiilor americane. Instituțiile americane dominate de democrați s-ar putea să nu uite prea ușor poziționările României. Și instituțiile astea au memorie destul de bună. Asta ar putea să meargă de la chestiuni foarte importante, precum blocarea unor proiecte pe zona de apărare și securitate, la numiri de ambasadori. Sunt foarte multe posibilități de a deconta, de a plăti un preț greu pentru aceste erori de poziționare.

„O problemă serioasă a poziționării elitei politice românești față de Bruxelles”

– Politica adusă de Donald Trump a însemnat și o slăbire a parteneriatului SUA-UE. În acest context, ar putea să aibă România, care s-a apropiat atât de mult de administrația Trump, probleme în relația cu UE?
– România are deja probleme în relația cu Uniunea Europeană. Iar faptul că președintele României s-a lăudat, într-un editorial publicat pe canale de lobbyști în Statele Unite, în presa magaiotă, cu faptul că România este țara în care președintele Trump are o mare rată de simpatie mi se pare o eroare fundamentală. Pentru că nu l-a ajutat să ajungă la Casa Albă, nu i-a ținut pe americani mai aproape de România și a oferit, poate, un pretext democraților, viitoarelor administrații de la Washington – care mai mult ca sigur îl vor detesta și mai tare pe Trump – să sancționeze România și să nu dezvolte relația cu România.

La fel, lumea europeană privește cu mare neîncredere România. România care nu s-a repoziționat nici măcar după atacurile pe care Trump le-a făcut la adresa Europei sau a Canadei. Și nu a fost vorba doar despre o eroare de poziționare a cuiva ca George Simion, știm că el se poziționează de partea lui Trump. Tăia acolo un tort cu Groenlanda. E vorba de întreaga administrație românească, care a mers în siajul lui Trump și a fost de-a dreptul MAGA. În momentul în care Trump a vrut să anexeze Groenlanda – proiectul ăsta a produs un cutremur în UE -, poziția României a fost foarte neutră.

În momentul în care Trump se implică în campaniile electorale – prin Musk și alții -, în campanii electorale din diverse țări, alături de ruși, atenție, împotriva establishmentului din Germania, reacția a lipsit cu totul la București. În momentul în care, în SAFE, un program mare de înarmare, România în continuare vrea să dea bani companiilor americane prin tot felul de rețele de lobby de la Washington, intrând în conflict cu Berlinul, cu Parisul, mai ales cu Parisul, iar cei de la București devin antieuropeni și magaioți, asta este o problemă serioasă a poziționării elitei politice, economice, birocratice românești față de Bruxelles.

„Altfel se rezolvă problemele de securitate în Marea Neagră”

– Trump, care nu a avut o atitudine binevoitoare față de UE și Ucraina, își vede poziția slăbită acum? Cum se va traduce asta în ceea ce privește securitatea pe flancul estic și securitatea Uniunii Europene?

– Vom vedea. Unu, pe zona de securitate, Uniunea Europeană nu e, in corpore, un interlocutor al Washingtonului, ci interlocutoare este fiecare țară, în calitate de membră NATO, să spunem. Așa se poartă discuțiile astea. 

Doi, americanii își retrag trupele din Europa, din Germania, din România. Sunt trupe care au fost retrase. Că rotație, că nerotație, astăzi avem mai puțini soldați decât acum un an și jumătate. Iar viitorul nu sună prea optimist din punctul ăsta de vedere. Americanii ne-au spus: „Luați-vă soarta în mâini, rezolvați-vă singuri problemele de securitate, învățați să cooperați între voi”. Și cred că noi asta trebuie să facem.

Pe flancul nordic, Germania, Polonia, țările baltice și scandinave arată că se poate. Hai să facem lucrul ăsta, să încercăm cât se poate și în zona asta de sud: România, Bulgaria, Turcia. Problema în Marea Neagră e Turcia. Nici măcar nu-i America. America nu are ce să facă. Nu se poate duce peste Turcia să le spună: „Știți, hai, suspendați Tratatul de la Montreux, noi vrem să intrăm cu navele”. Turcii vor spune nu: „Marea Neagră e un lac ruso-turc și noi, cu Putin, decidem ce se întâmplă în Marea Neagră”.

Deci e o iluzie să ne închipuim în momentul ăsta că, dacă avem o relație bună, foarte bună cu americanii, americanii ne vor rezolva problemele de securitate în Marea Neagră. Nu. Altfel se rezolvă problemele de securitate ale României în Marea Neagră, iar ce se întâmplă în Baltica nu poate fi copiat de noi și transferat în privința Mării Negre. Trebuie să inovăm, trebuie să gândim rațional, să avem o gândire strategică și să înțelegem că depindem foarte mult de Turcia, sau aproape integral de Turcia.

Trebuie să găsim alte soluții în cazul României. Dezvolți baze aeriene. Dezvolți sisteme de vânătoare antidronă, aparatură antidronă. Adică nu trebuie să rămâi înghețat în proiect. Trebuie să găsești soluții. Concret, să fii ucrainean, dacă se poate.

Despre vizita lui Colby la București și „o problemă la care nu caută nimeni răspuns”

– Ieri s-a aflat la București, la Palatul Cotroceni, adjunctul lui Pete Hegseth, Elbridge Colby. Cum poate fi interpretată această vizită în contextul rezultatelor alegerilor de la mijlocul mandatului?
– Vizita a fost prezentată ca o misiune tehnică, dar Colby este un om politic. Instituțiile, ministerele americane nu sunt conduse de tehnicieni, cum se prezintă în România, sunt politice. 

Colby este un republican. Aripa republicanilor lui Vance l-a împins acolo, e un personaj important. El a avut o idee și a publicat o carte, acum mai mulți ani, în care explica că America trebuie să-și mute centrul de greutate spre Asia-Pacific. Acea politică de repoziționare a Americii în lume începuse deja sub președintele Obama, numai că ideile lui Colby nu țin seama de războiul început de Rusia împotriva Ucrainei din 2022. Și Colby n-a dat nicio erată la cartea lui. Situația s-a schimbat radical după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, iar Colby și ideologii MAGA, care cer să se retragă trupele americane din Europa, au rămas înghețați în proiectul acela, deși situația geopolitică s-a schimbat.

Problema cu Colby mi se pare că e alta. Colby, ca parte a echipei lui Pete Hegseth, s-ar putea să plece în curând din fruntea Pentagonului, pentru simplul motiv că împotriva lui Hegseth sunt tot felul de anchete și vor fi și mai multe, iar Pete Hegseth ar putea să fie o jertfă ritualică oferită de Trump majorității democrate din cele două camere, iar pentru impeachment, pentru suspendarea lui, s-ar putea să voteze cu două mâini și mulți republicani. 

Deci să-l aduci la București pe adjunctul celui care, se pare, în câteva săptămâni va fi suspendat, îndepărtat mi se pare o idee interesantă, dar nu fericită.

Pentru că, să știți, nu plătește nici Nicușor Dan, ca persoană fizică, nici vreun consilier. Oamenii ăștia nu realizează că, până la urmă, cea care va plăti daunele pentru ceea ce fac ei astăzi greșit e România. Asta mi se pare problema care se pune acum și la care văd că nimeni nu se gândește și nu caută nimeni răspuns.

„Un vot al americanilor pentru principiile etice”

– Acum, în final, aș vrea să avem o privire mai largă. Ce înseamnă rezultatul alegerilor din SUA pentru soarta democrației în lume, pentru speranța într-un viitor mai bun?
– Sunt mai bune decât mi-aș fi putut imagina. Pentru că e un fel de referendum de respingere a autocrației, un vot pentru democrație, un vot pentru principiile etice, un vot pentru paradigma bine-rău, jertfă-agresor. 

Eu cred că poporul american, în ciuda a ceea ce spun mulți despre el, a dat o lecție foarte bună și elitei politice de la Washington, dar și lumii, în general, transmițând că democrația nu și-a spus ultimul cuvânt, că depinde de noi să o reinventăm, ceea ce noi trebuie să facem la fiecare generație. Și iată că americanii o fac sub ochii noștri.