Utilizarea surselor regenerabile și grija pentru ce avem toți sunt cele mai eficiente metode de a reduce facturile la energie, afirmă Jan Dusik, director adjunct al Direcției Generale de Politici Climatice din cadrul Comisiei Europene, într-o conversație cu HotNews.
- De ce are România printre cele mai mari prețuri la energie din UE?
- Există argumente care dau vina pe planul european de tranziție.
- Jan Dusik spune că prețurile mari sunt consecința întârzierii cu care se abordează tranziția către energia regenerabilă.
- Un amplu interviu unde se aud și alte argumente.
Jan Dusik, director adjunct al Direcției Climatice al Comisiei Europene, se află marți și miercuri într-o vizită la București, în contextul în care Executivul European urmărește să modifice legislația din sectorul energetic pentru a accelera tranziția către sursele regenerabile.
Într-o discuție cu HotNews, el a arătat că, în primele 60 de zile ale războiului cu Iranul, factura Europei pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro.
„Este o sumă uriașă de bani practic risipită. Argumentele pentru independența energetică sunt evidente”, spune el, adăugând că țările care au absorbit cel mai bine șocul sunt cele cu o pondere mare a energiei regenerabile.
România poate deveni un pilon regional al stabilității și rezilienței europene, însă pentru acest lucru trebuie să acționeze mai rapid, crede Dusik.
„Seceta și inundațiile au devenit riscuri economice structurale în România”
– Domnule Jan Dusik, am început în România o altă vară deja călduroasă. Ce impact au fenomenele climatice extreme asupra costurilor cu asigurările și infrastructura din România?
– Potrivit pachetului Semestrului European 2026, una dintre cele mai importante vulnerabilități economice este capacitatea de adaptare și reziliență. Acest aspect vizează apa, agricultura, infrastructura și sănătatea publică.
Secetele și inundațiile nu mai sunt evenimente excepționale, ci devin riscuri economice structurale. Evaluarea Agenției Europene de Mediu arată că Europa se confruntă cu riscuri majore privind securitatea alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, sistemele financiare și sănătatea.
România este identificată în mod special ca fiind foarte vulnerabilă la secetă și inundații.
Fenomenele climatice extreme generează deja costuri economice și fiscale în creștere, iar nivelul redus al asigurărilor face ca o parte importantă a costurilor de reconstrucție să fie suportată de gospodării și de bugetul public.
Dusik: „Ne aflăm în procesul de revizuire”
– Care este scopul vizitei din aceste zile la București? Cu cine veți discuta?
– Mă voi întâlni cu o gamă largă de reprezentanți ai administrației publice, industriei, mediului academic și societății civile. Acesta este un an important pentru politica climatică. Ne aflăm în procesul de revizuire a politicilor privind stabilirea prețului carbonului și investițiile (așa-numitul sistem EU ETS), precum și a țintelor naționale de reducere a emisiilor.
De asemenea, vom propune un nou cadru pentru reziliența climatică, menit să protejeze economiile și cetățenii de amenințările tot mai mari generate de schimbările climatice, precum inundațiile, seceta sau incendiile de vegetație. Dorim să aflăm care sunt oportunitățile și preocupările existente în România înainte ca Comisia Europeană să formuleze noi propuneri.
„Costurile implementării energiei regenerabile scad constant”
– Cum va afecta ținta UE de reducere cu 90% a emisiilor până în 2040 prețurile finale la energie pentru gospodăriile din România?
– Argumentele economice în favoarea tranziției către energia curată devin tot mai puternice. Costurile implementării energiei regenerabile scad constant, iar de aceste reduceri de costuri beneficiază tot mai mult către cetățeni și industrie, pe măsură ce capacitățile de producție cresc. Situația din Iran este încă un memento al efectelor negative generate de dependența de importurile de combustibili fosili și de volatilitatea piețelor globale.
– Accelerarea tranziției energetice va duce la scăderea facturilor la energie?
– Cele mai mari șocuri de preț din Europa din ultimii ani au fost provocate de invazia Rusiei în Ucraina și de închiderea Strâmtorii Hormuz.
Aceste șocuri au fost absorbite cel mai eficient de țările care aveau deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul lor energetic.
Desigur, există costuri asociate instalării noilor capacități și dezvoltării rețelelor electrice, însă există și mecanisme de sprijin financiar, inclusiv prin ETS.
Fondul pentru Modernizare sprijină în mod special statele din Europa de Est în dezvoltarea unor sisteme energetice moderne și curate.
În plus, Fondul Social pentru Climă, care începe să fie implementat din acest an, va permite gospodăriilor și companiilor să își crească eficiența energetică a clădirilor sau să treacă la surse regenerabile. Aceasta este cea mai eficientă metodă de reducere a facturilor la energie.
De asemenea, Comisia a convenit recent că statele membre pot solicita o flexibilitate bugetară suplimentară pentru investiții accelerate în energia curată.
Situația din Orientul Mijlociu este un argument puternic pentru a crește producția internă a UE
– Cum influențează instabilitatea din Orientul Mijlociu planurile UE privind independența energetică?
– Situația din Orientul Mijlociu reprezintă un argument puternic pentru diversificarea rapidă a surselor și furnizorilor de energie, precum și pentru accelerarea tranziției către producția internă de energie.
În primele 60 de zile ale războiului cu Iranul, factura Europei pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro. Este o sumă uriașă de bani practic risipită. Argumentele pentru independența energetică sunt evidente.
– Așadar, considerați că Uniunea Europeană ar trebui să accelereze tranziția către energia verde în contextul războiului din Iran?
– După cum am menționat, vulnerabilitatea generată de dependența de combustibili fosili importați este foarte clară. Cu cât întârziem mai mult tranziția, cu atât costurile vor fi mai mari.
Un studiu recent din Regatul Unit a realizat o comparație interesantă: costul total al tranziției către neutralitate climatică până în 2050 este echivalent cu impactul unui singur șoc major al prețurilor energiei bazate pe combustibili fosili. Diferența este că tranziția se face o singură dată, în timp ce în ultimii cinci ani am avut deja două șocuri energetice majore. Concluzia economică este evidentă.
Despre „protejarea surselor de apă”
– Cum ați descrie situația României în acest moment? Care este avantajul României în peisajul european și ce ar trebui să facă urgent?
– România trebuie să accelereze implementarea proiectelor și să utilizeze cât mai eficient fondurile europene disponibile.
Este necesară modernizarea și extinderea rețelelor energetice, protejarea resurselor de apă, accelerarea investițiilor în energia curată și implicarea regiunilor carbonifere în construcția noii economii.
Mai presus de toate, investitorii și cetățenii trebuie să aibă încredere că tranziția verde reprezintă strategia de dezvoltare a României pentru următorul deceniu. România poate deveni un pilon regional al stabilității și rezilienței europene, însă pentru acest lucru trebuie să acționeze mai rapid.
Proiecte independente de stocare de 2.000 MW
– Este infrastructura energetică a României pregătită pentru integrarea accelerată a energiei regenerabile și a capacităților de stocare?
– România se îndreaptă în direcția corectă și a devenit una dintre cele mai active piețe de energie regenerabilă din Europa de Sud-Est. Cu toate acestea, infrastructura energetică nu este încă pe deplin pregătită pentru integrarea accelerată a energiei regenerabile și a stocării.
Există numeroase proiecte în dezvoltare, însă succesul tranziției către un sistem energetic curat și fiabil până în 2030 va depinde de închiderea la timp a centralelor pe cărbune, consolidarea rețelelor, reducerea congestiilor și extinderea rapidă a capacităților de stocare.
Dezvoltatorii au anunțat aproximativ 2.000 MW de proiecte independente de stocare, pe lângă sistemele de baterii asociate parcurilor eoliene și fotovoltaice. Piața începe să răspundă nevoilor de flexibilitate, însă infrastructura rămâne în curs de modernizare.
– Cum vor fi protejate gospodăriile vulnerabile de eventualele creșteri de prețuri în timpul tranziției energetice?
– În primul rând, responsabilitatea principală pentru protejarea consumatorilor vulnerabili aparține guvernelor naționale. Totuși, există și fonduri europene care pot fi utilizate în acest scop.
Fondul Social pentru Climă va aloca României aproximativ 6 miliarde de euro, combinând finanțarea europeană și cea națională. Acest instrument este conceput pentru a sprijini cetățenii cei mai vulnerabili în gestionarea costurilor cu energia și transportul.
Prioritatea este finanțarea investițiilor în eficiență energetică, surse regenerabile și transport curat, însă este posibilă și acordarea unui sprijin financiar direct pentru plata facturilor, în anumite limite.
– Care sunt riscurile pentru economia României dacă tranziția energetică va avansa mai lent decât media UE?
– O tranziție energetică lentă implică costuri ridicate suportate direct de gospodării, care se confruntă deja cu un cost al vieții în creștere.
Întârzierea tranziției energetice în România generează riscuri inflaționiste semnificative, în principal prin menținerea unor prețuri ridicate la energie, care se află deja printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Aceste costuri afectează atât consumatorii, cât și companiile, reducând puterea de cumpărare și competitivitatea economică.
În plus, securitatea energetică reprezintă un risc major. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și închiderea Strâmtorii Hormuz au demonstrat vulnerabilitatea economiilor dependente de combustibili fosili.
De asemenea, întârzierea investițiilor în infrastructură amână accesul consumatorilor la energia regenerabilă și reduce capacitatea sistemului de a face față efectelor schimbărilor climatice, inclusiv pierderilor din producția hidroenergetică în anii cu temperaturi record.
Industria va beneficia de sprijin financiar de 30 de miliarde de euro pentru investiții în decarbonizare
– Ce măsuri are UE pentru a proteja industria europeană de pierderea competitivității din cauza prețurilor ridicate la energie? Cum vor fi sprijinite industriile energointensive din România în procesul de decarbonizare?
– Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat recent un nou instrument de sprijin financiar pentru industrie, sub forma ETS Investment Booster. Acesta va avea un buget de 30 de miliarde de euro, finanțat din veniturile ETS. Scopul său este finanțarea proiectelor de decarbonizare. Principiile-cheie sunt viteza și solidaritatea. Solidaritatea înseamnă că statele membre cu venituri mai reduse vor beneficia de acces privilegiat la aceste fonduri.
– Există riscul relocării industriei europene către regiuni cu energie mai ieftină?
– Comisia Europeană a acordat o atenție deosebită conceperii unor măsuri care să limiteze riscurile de relocare a emisiilor de carbon („carbon leakage”). Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii oferă deja alocări gratuite sectoarelor expuse riscului de relocare în țări fără costuri similare.
În plus, am introdus Mecanismul de Ajustare la Frontieră în Funcție de Carbon (CBAM), care asigură că importurile în UE plătesc același cost al carbonului ca producătorii europeni. În cadrul revizuirii ETS planificate pentru acest an, vom acorda o atenție specială stimulării investițiilor și protejării industriei europene împotriva concurenței neloiale.
