Interviu cu Armand Goșu: Războiul Rusiei cu Occidentul va dura. Cum a intrat Putin într-o capcană cu anexarea Crimeii și de ce tătarii crimeeni au devenit dușmanii Rusiei

Șeful comisiei de apărare din Dumă a anunțat luni dislocarea în Crimeea de bombardiere tipTupolev 22, ca răspuns la instalarea scutului antirachetă de la Deveselu. ”Acestea sunt declarații de uz intern, pentru publicul din Rusia. În ziua în care s-a făcut afirmația se aniversau cinci ani de la anexarea Crimeei. Același președinte de comisie a negat azi, 19 martie, declarațiile, spunând că nu există acele bombardiere în Crimeea, iar Rusia nici n-are intenția să le disloce acolo,” explică analistul Armand Goșu intr-un interviu Contributors.ro.

Teme principale:

• Rusia amenință România cu dislocarea bombardierelor strategice în Crimeea
• Moscova a transformat Crimeea într-un bastion inexpugnabil
• Vizita președintelui Putin în Crimeea și aniversarea în Rusia a cinci ani de la anexarea Crimeei
• Cum au creat rușii narativul revoluției din Crimeea pe modelul Euro-Maidanului
• Concentrarea resurselor financiare în Crimeea provoacă invidie și gelozia elitelor regionale
• Cum au ajuns tătarii crimeeni principalii dușmani ai Kremlinului

Vin noi amenințări dinspre Moscova. Șeful comisiei de apărare din Dumă anunță discolarea în Crimeea de bombardiere stategice, o variantă îmbunătățită a lui Tupolev 22, ca răspuns la instalarea scutului antirachetă de la Deveselu. Trebuie să luăm în serios această ultimă amenințare?

Sunt declarații de uz intern, pentru publicul din Rusia. În ziua în care s-a făcut afirmația se aniversau, în Rusia, cinci ani de la anexarea Crimeei. Același președinte de comisie a negat a doua zi, 19 martie, declarațiile, spunând că nu există acele bombardiere în Crimeea, iar Rusia nici n-are intenția să le disloce acolo. Și totuși, agenția de presă citase cu ghilimele declarația, presupun că există și o înregistrare. N-ar fi pentru prima dată când se întâmplă așa ceva. Pur și simplu i s-a dat telefon ca să retracteze. Mai ales că tema armamentului strategic este extrem de sensibilă, în relația cu SUA.

În același timp, Deveselu e un fel de alifie universală la Moscova. A fost ocupată Crimeea ca “să nu cadă în mâinile americanilor”; rușii au dus acolo rachete Iskender, pentru că americanii s-au așezat la Deveselu; au construit submarine noi, pentru că Deveselu; au instalat S-300 …. Deveselu; spun că au instalat și S-400, tot pentru că Deveselu. În curând, Moscova o să spună că cetățenii de rând au frigiderele goale, din cauză de Deveselu…. Iar Putin o să renunțe la alegeri și o să rămână președinte pe viață. Evident… Deveselu.

Lăsând ironia la o parte, Crimeea este un bastion redutabil. Cu sistemele A2/AD, anti-access area denial, instalate acolo Rusia domină tactic militar zona mărilor Neagră, Caspică, Strâmtorile. Peninsula e o fortăreață inexpugnabilă. Nici un vecin nu poate pătrunde în spațiul acoperit de acele instalații militare, pentru a le lovi. Doar dacă americanii ar aduce avioane din generația a 5-a, F35 la Kogălniceanu, ar putea lovi țintele din Crimeea.

Mă întrebați dacă trebuie să luăm în serios amenințările. Eu spun că da. În spatele lor e o strategie cred suficient de sofisticată de destabilizare a României, de transformare a ei într-un zombi. Dacă ne uităm în jur, vedem că a mers suficient de departe acest proiect.

Deci, spuneți că Rusia ar vrea să transforme România într-un zombie. Dacă e așa, s-ar putea stopa acest proces? Ce-ar fi de făcut ca acest proiect să nu avanseze?

Nu prea mai e nimic de făcut. Societatea este divizată la extrem. Instituțiile sunt paralizate. Dacă CNA, care prin lege ar trebui să reglementeze audio-vizualul din România, n-a făcut asta de 15 ani, credeți că e vreo șansă s-o facă acum? Evident, nu! Avocatul poporului nu funcționează, ANI este moartă de 5-6 ani. Majoritatea instituțiilor sunt forme fără fond, adoptate în goana pentru integrarea euro-atlantică. Dacă se schimbă puterea politică și cineva repornește aceste instituții, ar mai fi o șansă. Vă dați seama că e puțin probabil să se întâmple așa ceva, iar o altcineva la putere n-are de unde să aducă câteva zeci de mii de funcționari care să înlocuiască această masă inertă și ineptă care se freacă pe culoarele instituțiilor, România va rămâne în bătaia vânturilor și va miza pe norocul ei proverbial.

O țară norocoasă, da, dar totuși ce se poate face efectiv în fața unei amenințări tot mai probabile și a unei atitudini tot mai agresive a Rusiei?

Investiții în tehnica militară, antrenamente complexe. Deci, o creștere a capacității de luptă, pentru ca armata română să poată rezista căteva zile atacului unui adversar mult superior numeric.

Și modernizarea urgentă a infrastructurii, pentru ca în câteva zile să ne poată veni aliații din NATO în ajutor, pe calea ferată și pe autostrăzi. Asta înseamnă să construim autostrăzi care să străpungă Carpații, și linii ferate pe care să se poată circula cu viteză. Adică, un tren cu tancuri și instalații de artilerie care-ți intră dimineața pe la Oradea sau Arad, după amiaza să ajungă în Dobrogea, lângă teatrul de operațiuni. La fel, convoaiele de camioane care se deplasează pe șosele.

Tot ieri, luni, 18 martie, Putin a promulgat o lege care introduce cenzura în mediul online. E în logica proiectului ”internetului suveran”, care urmează să creeze o rețea separată, doar pentru ruși?

Internetul suveran e un proiect pentru viitor. În caz de război, autoritățile de la Moscova pot bloca și utiliza exclusiv un segment al rețelei internet. Altceva s-a petrecut acum. Mult mai grav. Sub pretextul luptei împotriva informațiilor false și a limbajului indecent în online, poți lua amendă de 20 de mii de Euro și ajunge la închisoare. E o gravă amenințare la adresa libertății de expresie. Un procuror va decide ce este o informație falsă sau dacă difuzarea ei poate să conducă la tulburări sociale, dacă poate deveni o amenințare pentru securitatea țării. Și poate decide blocarea publicației online și amendarea ei. O altă prevedere se referă la nerespectarea simbolurilor de stat. Adică, dacă-l critici într-o postare pe președinte, Constituția, dacă preiei o caricatură, o glumă din presa internațională se consideră că n-ai respectat demnitarii țării și simbolurile de stat și te pot trimite la închisoare.

Interesant e că Rusia extinde masiv cenzura sub pretextul luptei împotriva fake news.

E un pic hilar, deci și rușii luptă împotriva fake news și a propagandei?

Da, Occidentul luptă cu fake news și propaganda rusească, iar Rusia luptă cu fake news și propaganda occidentală. Așa cel puțin pretinde.

Sunt mulți troli care pun un semn de egalitate între cele două. Sunt destui si pe Contributors.ro. Se poate pune semn de egalitate?

Evident că nu. Celor care știu limba rusă și sunt cât de cât familiarizați cu dezbaterile din Rusia, le recomand să se uite o săptămână la Pervâi Kanal, televiziunea publică din Rusia. Este fabulos.

E un exercițiu util, pentru că dacă nu ai vazut e dificil de înțeles felul cum milioane de oameni pot fi manipulați de narativul rusesc despre hunta fascistă de la Kiev, despre Soros și occidentul perfid.

Dar, am văzut și slăbiciunile mașinii de propagandă rusească, cu ocazia atacării unor nave ucrainene în strâmtoarea Kerci. S-au aflat detaliile, pe secunde. Minciunile puse de ruși în circulație n-au contat. Rezultatul? Noi sancțiuni din partea UE, SUA, Canada, sancțiuni care demonstrează că Vestul nu rămâne dator. Chiar dacă pachetul de sancțiuni părea să nu mai vină niciodată, el a fost publicat la 15 martie. Socoteala Kremlinului că vesticii vor înghiți povestea spusă de ruși s-a dovedit greșită.

Sa discutăm despre Crimeea. Luni, 18 martie, s-au împlinit cinci ani de la anexarea ei iar președintele Putin a făcut o vizită de lucru, cu ocazia aceasta, în peninsulă. E vorba de rutină sau această vizită aduce ceva nou?

O vizită a lui Putin în Crimeea e în sine un mare eveniment, urmărit cu atenție în multe cancelarii. Președintele a mai fost anul trecut în Crimeea, în campania electorală, deci nu merge prea des acolo.

Vizita e importantă pentru economia peninsulei, pentru că președintele a inaugurat două noi capacități de producere a curentului, la stațiile Balaklava și Taurida, prima de la Sevastopol, cealaltă din capitala Simferopol. De acum încolo, necesarul de energie al Crimeei va fi asigurat prin dublarea capacităților acestor instalații, deci criza de energie care ducea la întreruperea curentului, ar trebui să fie acum rezolvată. Cel puțin așa a spus chiar președintele Putin, cu ocazia inaugurăii celor două centrale noi. Ele trebuiau puse în exploatare încă de acum un an. Întârziarea a avut loc și din cauza scandului cu turbinele fabricate de Siemens. Ele urmau să fie montate în Crimeea, fără ca uzina germană să aprobe acest lucru.

Pe lângă vizitele oficiale, în Crimeea se organizează diverse ceremonii speciale, marșuri, concursuri cu premii, expoziții. Temele mari care țin de Crimeea din cultura rusă sunt vizitate, de la scriitori și pictori, până la redescoperirea Războiului din Crimeea, pierdut de Rusia, încheiat cu Congresul de Pace de la Paris, 1856. Înfrângerea Rusiei de către puterile europeane, conduse de Anglia și Franța, care au sărit în ajutorul Porții otomane, e un subiect delicat la Moscova. E momentul de maximă expansiune a Occidentului în bazinul Mării Negre. Noul context a permis unirea Moldovei și Valahiei în 1859, punându-se astfel bazele statului român modern, ca aliat al Occidentului, cu misiunea de a bloca accesul Rusiei spre Balcani și Strâmtori.

Peste ani, în 2013, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde se semnau și parafau acorduri de asociare între UE și trei dintre fostele republici sovietice, Rusia s-a simțit amenințată din nou de Occident, tema războiului din Crimeea revenind în propaganda Kremlinului.

Ce s-a întâmplat acum cinci ani? Un scurt rezumat poate ar fi de folos cititorilor…

La sfârșitul lunii februarie 2014, după fuga președintelui Ianukovici, în contextul victoriei demonstrației maraton de la Kiev, rușii ocupă militar Crimeea. Ca să legalizeze într-un fel ocupația și anexarea au organizat un referendum la 16 martie 2014. Au falsificat și rata de participare dar și rezultatul. Moscova a pretins că a fost o cotă de participare de 83%, iar peste 96% ar fi votat pentru “unirea” cu Rusia. Statele membre UE, SUA, Japonia, Canada, Australia și multe alte țări au anunțat că nu recunosc anexarea și au introdus sancțiuni împotriva Rusiei.

Vă reamintesc că a fost o rezoluție la ONU pentru susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, votată de 100 de state. Doar 10 voturi au fost atunci împotrivă, Rusia fiind susținută de aliații ei tradiționali, Belarus, Armenia, Cuba, Siria etc.

La 18 martie, acum cinci ani, la Kremlin a avut loc ceremonia oficială prin care Crimeea e declarată parte a Federației Ruse.

Festivitățile oficiale au început vineri, pe 15 martie, cu o ședință a parlamentului regional, de la Simferopol… Au fost unele declarații interesante.

A fost o ședință la care a participat și conducerea Dumei de Stat de la Moscova, camera inferioară a parlamentului Federației Ruse. Și au fost câteva declarații suprinzătoare. Prima, a lui Volodin, președintele Dumei, care a cerut ca Ucraina să plătească “compensații” pentru “anexarea ilegală”, vreme de 25 de ani a Crimeei. La fel cum cereau sovieticii în 1940, când au anexat Basarabia. Molotov cerea compensații pentru cele două decenii cât Bassarabia s-a aflat în granițele Regatului României. Acum, Volodin ar fi putut să-i ceară Kievului compesanții nu doar pentru 25 de ani, ci pentru o perioadă mai lungă, din 1954, de când peninsula a fost transferată la RSS Ucraineană, adică pentru 60 de ani.

A mai fost una, a lui Mironov, președintele unui partid pro-Kremlin, “Rusia Dreaptă”, care a propus ca ziua de 16 martie, când a avut loc așa zisul referendum din Crimeea, să devină sărbătoare națională, adică, o zi liberă.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro