INTERVIU cu comisarul european pentru Energie. Ce crede că trebuie să facă România pentru a reduce facturile la curent. „Mesajul meu este simplu: situația e urgentă”

Prețul energiei la nivel european diferă mult de la o țară la alta, însă există un tipar: acolo unde se produce mai multă energie regenerabilă, facturile sunt mai mici, spune Dan Jørgensen, comisarul european pentru Energie, într-un interviu pentru HotNews. Pe termen scurt, facturile pot fi reduse imediat dacă Guvernul scade taxele aplicate în acest sector, adaugă el.

Prețul energiei este încă prea ridicat pentru consumatorii europeni, în special în comparație cu principalii noștri concurenți globali, spune comisarul european, aflat luni, într-o vizita de o zi la București. Nu este vorba doar despre competitivitatea afacerilor, ci și despre bunăstarea oamenilor. 

Multe familii, în special cele vulnerabile, se confruntă cu dificultăți. Astfel că atât Comisia Europeană, cât și statele membre, trebuie să ia de urgență măsuri pentru a micșora facturile oamenilor, atrage atenția oficialul. 

Pe termen scurt, reducerea taxelor la electricitate poate ajuta imediat gospodăriile și firmele, spune oficialul european. În prezent, taxele pe care le plătesc consumatorii din România în facturi sunt acciza în valoare de 7,24 lei/MWh, adică 0,00724 lei/kWh, și TVA, care a crescut de la 19% la 21% la 1 august.

Pe termen mediu și lung, Europa se concentrează în prezent pe accelerarea investițiilor în energie curată, produsă la nivel intern, și pe îmbunătățirea conexiunilor dintre țări, pentru a uniformiza prețurile la nivel european, astfel încât prețul energiei să devină suportabil pentru toată lumea.

În ceea ce privește planurile României de a prelungi durata de funcționare a centralelor pe cărbune, Jørgensen a arătat că este decizia fiecărei țări ce fel de mix energetic are, însă a subliniat că energia produsă din combustibili fosili, așa cum este și cărbunele, este mult mai scumpă decât cea regenerabilă.

„Sistemul energetic european depinde încă prea mult de combustibili fosili importați”

HotNews.ro: Care sunt principalele măsuri recomandate de Comisia Europeană pentru reducerea prețurilor la energie? Când ar putea începe implementarea lor și cât ar dura până s-ar vedea primele reduceri de prețuri?
Dan Jørgensen: Încă de la început, am făcut din reducerea prețurilor la energie o prioritate absolută. La începutul acestui an, am lansat Planul de Acțiune pentru Energie Accesibilă, menit să ofere consumatorilor o ușurare pe termen scurt, abordând totodată cauzele profunde ale prețurilor ridicate.

Adevărul este că sistemul energetic european depinde încă prea mult de combustibili fosili importați și nu este încă pe deplin integrat. Acest lucru ne face vulnerabili la șocuri de preț și la manipulările unor actori externi. De aceea, ne concentrăm pe accelerarea investițiilor în energie curată, produsă la nivel intern, și pe îmbunătățirea infrastructurii care conectează piețele noastre. Acesta este, în esență, obiectivul Uniunii Energetice: construirea unui sistem care să ofere energie mai curată, mai sigură și mai accesibilă pentru toți.

Privind la nivel european, prețurile la energie diferă mult de la o țară la alta. Totuși, există un tipar clar: prețurile la electricitate sunt mai mici în țările care au o pondere mai mare de energie cu emisii scăzute de carbon. De aceea, trebuie să continuăm să promovăm energia regenerabilă și interconexiunile. Cu cât producem mai multă energie curată acasă, cu atât facturile noastre vor fi mai mici pe termen lung.

O scrisoare trimisă tuturor miniștrilor Energiei din UE

Începem deja să vedem rezultate pozitive în urma Planului nostru, dar prețurile încă rămân prea ridicate – în special în comparație cu principalii noștri concurenți globali. Nu este vorba doar despre competitivitatea afacerilor, ci și despre bunăstarea oamenilor. Multe familii, în special cele vulnerabile, se confruntă cu dificultăți, iar acest lucru nu poate fi ignorat.

De aceea, ne intensificăm eforturile. Săptămâna trecută am trimis o scrisoare tuturor miniștrilor Energiei din UE, detaliind pași concreți care pot aduce o ușurare rapidă. I-am încurajat să utilizeze pe deplin Fondurile de Coeziune pentru investiții în rețelele naționale și în stocarea energiei, și să profite de noile reguli privind ajutoarele de stat pentru a sprijini industriile afectate de facturile mari la energie.

Implicarea industriei prin băncile de promovare și Banca Europeană de Investiții poate aduce beneficii. Este important ca firmele să aibă acces la instrumente de reducere a riscurilor, pentru a putea folosi mai mult contracte de achiziție directă de energie (PPA), care le pot garanta acces la energie curată, mai accesibilă.

Trebuie, de asemenea, să avansăm mai rapid cu energia regenerabilă, extinderea rețelelor și interconexiunile transfrontaliere. Avem nevoie de proceduri de autorizare mai rapide și de o abordare europeană comună pentru planificarea rețelelor. Până la finalul acestui an, voi prezenta Pachetul pentru Rețele (Grids Package) și inițiativa Energy Highways pentru a impulsiona acest proces. Pe termen scurt, reducerea taxelor la electricitate poate, de asemenea, ajuta imediat gospodăriile și întreprinderile.

Statele din Europa de Sud-Est ar putea achiziționa gaze la comun, cu prețuri mai mici

În cele din urmă, trebuie să continuăm diversificarea surselor de gaz, astfel încât niciun stat membru să nu depindă excesiv de o singură sursă. În acest sens, vom colabora cu statele din Europa de Sud-Est la o inițiativă comună de achiziție de gaz, pentru a asigura opțiuni de aprovizionare mai ieftine și mai fiabile pentru companii.

Mesajul meu este simplu: situația este urgentă. Trebuie să acționăm împreună – Comisia și statele membre – cu un simț comun al responsabilității. Energia curată, sigură și cu un preț suportabil este esențială pentru cetățenii noștri, pentru afacerile noastre și pentru viitorul Europei.

Facturile europenilor conțin prea multe taxe, comparativ cu alte regiuni ale lumii

– Cum este afectată competitivitatea companiilor europene în comparație cu cele din alte regiuni, din cauza prețurilor la energie? Și ce măsuri pot fi luate pentru a sprijini marii consumatori industriali?
– Este incontestabil: costurile ridicate ale energiei reprezintă o provocare reală pentru competitivitatea Europei. Ele afectează pe toată lumea – de la marii jucători industriali până la întreprinderile mici și gospodării. Presiunea este deosebit de mare asupra industriilor-cheie precum oțelul, cimentul, tehnologiile curate și vehiculele electrice.

Spre deosebire de unii dintre principalii noștri competitori globali, precum SUA sau China, Europa nu dispune de același nivel de producție internă de energie. Deși extinderea energiei regenerabile se accelerează, încă recuperăm decalajul. În plus, facturile noastre la energie includ o povară fiscală mai mare, iar dependența de combustibili fosili importați rămâne o vulnerabilitate majoră.

Tocmai de aceea trebuie să avansăm mai rapid către un sistem energetic curat și rezilient. Prin investiții în energie regenerabilă produsă local și în interconectivitate, putem reduce dependența de importurile de combustibili fosili și putem alimenta economia cu energie mai ieftină și mai sigură.

Dar prețurile la energie nu sunt singurul factor. Trăim într-o lume a turbulențelor geopolitice – războaie, alianțe în schimbare, instabilitate pe piețele globale. Toate acestea afectează lanțurile de aprovizionare și condițiile financiare, punând presiune suplimentară pe industriile noastre.

De aceea, trebuie să privim dincolo de problema prețurilor la energie – și aici intervine Acordul European pentru Industrie Curată. Este planul cuprinzător al UE pentru consolidarea competitivității Europei pe toate planurile. Trebuie, de asemenea, să abordăm accesul la materii prime, nevoia de forță de muncă calificată și accesul mai bun la finanțare. Dacă nu rezolvăm aceste probleme împreună, nu vom putea închide decalajul de competitivitate.

Se construiesc autostrăzi energetice, pentru ca electricitatea ieftină să ajungă peste tot în UE

– De mai mulți ani, consumatorii din Europa de Sud-Est plătesc prețuri mai mari la energie decât restul Europei. Ce măsuri ia Comisia Europeană pentru a reduce aceste disparități?
– Într-adevăr, situația nu este aceeași peste tot. Unele regiuni sunt mai expuse decât altele. Dar soluțiile sunt clare: trebuie să diversificăm sursele de energie și să construim o piață energetică europeană integrată, susținută de infrastructură solidă și rezilientă.

Comisia a fost foarte activă în acest domeniu, mai ales în Europa de Sud-Est. Din 2015, Grupul la nivel înalt CESEC (Conectivitatea Gazelor din Europa Centrală și de Sud-Est – n.r.) a jucat un rol-cheie în promovarea proiectelor transfrontaliere și transeuropene de energie. Aceste proiecte au contribuit la diversificarea surselor de gaz, ceea ce a sporit securitatea energetică și a contribuit la scăderea prețurilor.

Mai recent, ne-am concentrat și pe interconexiunile electrice, esențiale pentru conectarea rețelelor naționale, pentru schimbul de energie regenerabilă mai ieftină și pentru creșterea eficienței sistemului.

Dar nu ne putem opri aici. Trebuie să mergem mai departe și să cooperăm mai strâns. Această regiune resimte încă puternic impactul prețurilor la gaz. De aceea, Comisia, împreună cu statele membre interesate, va lansa în curând o inițiativă comună de colectare a cererii de gaz pentru companiile din regiune, cu scopul de a le ajuta să obțină aprovizionare mai competitivă și diversificată.

Continuăm, de asemenea, activitatea grupului operativ al Uniunii Energetice, care, pe parcursul verii, a asigurat o coordonare solidă în întreaga UE, prevenind repetarea vârfurilor de preț observate în 2024.

Privind spre viitor, două dintre cele opt proiecte din cadrul inițiativei Energy Highways (Autostrăzile Energiei, proiecte privind rețele de înaltă tensiune între mai multe țări – n.r.), anunțate de președinta von der Leyen, vor aborda blocajele existente în această regiune. Unul va îmbunătăți interconexiunile din Europa de Sud-Est pentru a spori stabilitatea prețurilor și securitatea energetică, iar celălalt va consolida reziliența aprovizionării energetice în Balcani și în vecinătatea estică.

Cu ce va fi înlocuit gazul rusesc

– Care sunt cele mai recente decizii ale Comisiei Europene privind importurile de gaz și alte produse energetice din Rusia? Va fi gazul rusesc înlocuit cu gaz importat din Statele Unite?
– În ultimele zile, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au adoptat pozițiile de negociere privind propunerea de interzicere a gazului rusesc. Acest lucru înseamnă că putem avansa acum spre negocieri pentru a ajunge la un acord final. Voi munci intens alături de ambele instituții pentru a ne asigura că avem un acord până la finalul anului, astfel încât noile reguli să intre în vigoare cât mai curând posibil.

Trebuie să punem capăt definitiv importurilor de gaz rusesc în UE – este esențial pentru securitatea și independența noastră energetică. Această regiune a suferit prea mult timp din cauza folosirii energiei ca armă de către Rusia. Este momentul să punem capăt acestui șantaj.

Desigur, va trebui să înlocuim acest gaz cu livrări de la parteneri de încredere. Colaborăm deja strâns cu Norvegia, Qatar, Azerbaidjan și Statele Unite, iar acordul comercial recent va sprijini puternic aceste eforturi de diversificare. În acest sens, apreciez eforturile Europei de Sud-Est de a-și spori capacitatea de import LNG (gaz natural lichefiat – n.r.) prin noile terminale dezvoltate în ultimii ani.

Totuși, nu este vorba doar de a găsi noi furnizori. Nu vom înlocui fiecare moleculă de gaz rusesc – și nici nu ar trebui. Obiectivul real este să accelerăm tranziția către un sistem în care energia regenerabilă produsă local să joace rolul central. Așa vom face Europa mai puternică, mai independentă și mai rezilientă pe termen lung.

Renunțarea la termocentralele pe cărbune nu „ține doar de protejarea climei, e și o alegere economică inteligentă”

– Care este poziția Comisiei Europene față de intenția României de a prelungi durata de funcționare a termocentralelor pe cărbune?
– Deciziile privind mixul energetic aparțin, în final, fiecărui stat membru, dar, pe măsură ce ne îndreptăm spre neutralitate climatică până în 2050, este esențial să reținem un lucru: trebuie să decarbonizăm sistemele noastre energetice. Iar acest lucru nu ține doar de protejarea climei – este și o alegere economică inteligentă. Astăzi, energia electrică produsă din surse regenerabile este deja mult mai ieftină decât cea produsă din combustibili fosili.

România, de exemplu, s-a angajat ferm să renunțe treptat la energia pe cărbune până în 2032. Planul include mai multe etape, cum ar fi închiderea a circa 1.400 MW de capacitate pe cărbune până la sfârșitul anului 2025 (Guvernul României a anunțat săptămâna trecută că a primit acordul Comisiei Europene de a prelungi acest termen până în august 2026 – n.r.). Comisia colaborează strâns cu autoritățile române pentru a se asigura că țara își menține capacitatea și securitatea aprovizionării pe parcursul tranziției.

Sprijinim, de asemenea, eforturile României prin Fondul pentru o Tranziție Justă, Facilitatea de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare. Aceste instrumente contribuie la dezvoltarea de noi capacități de producție din surse regenerabile și gaze naturale, care să înlocuiască termocentralele pe cărbune ce urmează a fi închise.

Elementul-cheie este ca această tranziție să fie echitabilă. Trebuie să progresăm, dar într-un mod care protejează comunitățile și nu lasă pe nimeni în urmă. Un viitor mai verde trebuie să fie, totodată, un viitor mai echitabil.

– Care este rolul României pe piața energetică a Uniunii Europene, în special în sectorul gazului, având în vedere că este unul dintre cei mai mari producători de gaz din UE?
– Una dintre principalele priorități ale Grupului CESEC, din care România face parte din 2015, a fost dezvoltarea proiectelor transfrontaliere și transeuropene cheie, menite să diversifice aprovizionarea cu gaz în regiune. Aceste eforturi au fost esențiale pentru dezvoltarea piețelor regionale de gaz și pentru asigurarea unei infrastructuri energetice eficiente și integrate.

Pe măsură ce trecem la un sistem energetic mai curat, axat pe energie regenerabilă și pe piețe electrice mai bine integrate, accentul se mută. Căutăm modalități de a utiliza mai inteligent și mai eficient infrastructura de gaz existentă.

România a avut și continuă să aibă un rol important în acest proces – atât ca producător de gaz, cât și ca factor de diversificare regională, oferind sprijin semnificativ Ucrainei și Moldovei, inclusiv pe partea de electricitate. 

Perspectivele de producție internă de gaz din zăcământul offshore Neptun Deep sunt, de asemenea, importante pentru întreaga regiune. Acest rol va deveni și mai semnificativ pe măsură ce ne îndepărtăm de sursele nesigure de gaz rusesc. O coordonare strânsă între țările vecine va fi esențială pentru a asigura securitatea, stabilitatea și succesul tranziției către un viitor energetic mai durabil.