INTERVIU Cum vede un expert militar doborârea pe teritoriul României a două drone în mai puțin de 24 de ore și unde e zona în care apărarea României are de suferit

 „E greu să presupunem că a fost întâmplare”, spune despre cele două incidente comandorul în rezervă Sandu- Valentin Mateiu, fost ofițer de intelligence din Armata Română și actual analist politico-militar, într-un interviu pentru publicul HotNews.

• Două drone au fost doborâte pe teritoriul țării, în județul Buzău și în apropiere de localitatea Sfântu Gheorghe din Deltă, vineri și sâmbătă. Despre prima, Parchetul General a transmis că este o dronă Shahed, model folosit de Rusia.
• Comandorul numește mai multe scenarii pe care trebuie să le verifice România înainte de a stabili cine se face vinovat și cum s-au produs incidente.
• El vorbește și despre avantajul pe care Armata îl oferă acum politicului.
• După ce România a doborât în premieră drone cu ajutorul avioanelor, Mateiu numește o altă zonă unde apărarea națională suferă.

HotNews: Am avut două incidente cu drone în mai puțin de 24 de ore. Cum vedeți ce se întâmplă? Asistăm la o escaladare? 
Mateiu: Cred că mai degrabă este clar faptul că am găsit un răspuns, militar vorbind. Le-am dat jos!. Asta este elementul important. 

Marea dilemă, revenind la sensul întrebării dvs, este dacă e intenție sau nu. Am avut ieri o dronă care a intrat binișor pe teritoriul românesc. Astăzi, a fost interceptată rapid.

Sunt mai multe elemente care trebuie analizate. Pe de o parte avem războiul din Marea Neagră și atacuri cu drone asupra navelor comerciale, chiar în apropiere de orașul Sfântu Gheorghe. Vedem că drona de azi pe acolo a intrat. Cealaltă a intrat la Sulina.

Rezultatul va fi dat de o analiză a resturilor dronei, a traiectoriei pentru a vedea dacă este o provocare intenționată sau dacă este incident. Rușii atacă navele din proximitatea porturilor dunărene ucrainene și este posibil ca una din dronele care atacau acolo să fi intrat în România.

Mai este situația în care Kremlinul caută provocări tocmai în condițiile în care războiul nu merge bine pentru el și are nevoie să intimideze liderii europeni. Ce deranjează Kremlinul este că Europa ajută Ucraina.

O provocare ar avea ca scop să decredibilizeze alianța, să exploateze diferențele transatlantice, să arate că articolul 5 n-ar funcționa și așa mai departe. 

„Este greu să presupunem că a fost întâmplare”

–Dumneavoastră spre ce variantă înclinați?
-Decizia o va da rezultatul analizei. Cred că faptul că la interval de două zile avem două drone care intră în spațiu nostru este greu să presupunem că a fost o întâmplare. Dar, de la ipoteză la dosarul cu care românii să meargă și la aliații săi și în fața celui pe care l-a identificat ca agresor, foarte probabil Rusia, pasul trebuie să fie făcut de autorități.

Trebuie o analiză completă, decizia politică de asumare a rezultatelor anchetei și reacția ca atare. În acest moment eu înclin să cred că este greu să presupunem că a fost întâmplare.

„Am găsit soluția, trebuie să o extindem”

-Ce ar trebui România să facă mai departe?
-Nu dau sfaturi pentru că este multă responsabilitate pe care trebuie să o asume cei care conduc țara. Dar cei care sunt la nivelul decizional politic au un mare avantaj. Armata este capabilă să apere țara.

În final am găsit o soluție și am adaptat acest sistem de apărare antiaeriană care era proiectat, de la radiolocatoare până la avioane, împotriva avioanelor și nu a dronelor. Am găsit soluția, trebuie să o extindem și la sistemul de apărare antiaeriană bazat la sol ca să nu mai apară situații ca la Galați. 

Ăsta este marele avantaj pe care în clipa de față militarii îl asigură țării. Câtă vreme le dai jos, nici nu mai contează că a fost provocare. Din momentul în care piloții noștri, radiolocatorii noștri, factorii de decizie au găsit soluția, a dispărut orice element care putea să ne amenințe la orice nivel.

Mă refer fizic la viața cetățenilor, politic la decredibilizare, la scindarea societății și așa mai departe. Politicul are acum acest mare avantaj pe care militarii l-au oferit pentru că au găsit soluția.

-La ce trebuie să fim atenți mai departe? 
-În etapa următoare trebuie să fim atenți să nu apară pe alte bariere, de exemplu pe mare cu drone maritime, provocări care să aibă consecințe, indiferent că este incident sau provocare. Dacă ferească Dumnezeu apar consecințe, atunci și situația pune politicul în dificultate, trebuie să caute o soluție și situația escaladează. 

De aceea, în clipa de față, sunt sincer, succesul piloților noștri aduce un sentiment de liniște. Câtă vreme sunt capabili să elimine amenințări, de la cetățean la decidenți politici, lucrurile se simplifică. Suntem în siguranță, iar politicul poate acționa pe întreg palierul pe care îl consideră.

Strategia pe care o are Bucureștiul este de a naviga în această situație de nici pace, nici război, de criză, pentru că nu ești în război, este un război la graniță și trebuie să acționezi.

„Kremlinul respectă forța”

-Am doborât două drone în 24 de ore, cum este văzut acest lucru pe plan extern?
-Sigur, de la prieteni la adversari, toți vor vedea faptele, pentru că ele contează. Iar faptele ne spun că întreg dispozitivul de apărare, de la cei care detectează până la cei care acționează, decidenții la nivel militar și politico-militar au reușit. Zic politico-militar pentru că până la urmă avem și legea prin care politicul a transferat către militar decizia.

Se văd la aliați, sunt văzute și de adversari. Cred că faptul că reacționăm și reacționăm bine a fost văzut și la Moscova. Kremlinul, deși unul agresiv, respectă forța, inclusiv apărarea.

–Care sunt provocările pentru România în viitorul apropiat?
-Trebuia rezolvată situația la dronele maritime pe toate palierele: senzorii, SCOMAR, măsuri administrative, tehnice. În final trebuie să vedem ce se întâmplă în apele teritoriale și zona economică exclusivă.

De asemenea, trebuie o decizie unitară. Institutele să se înțeleagă și în final să avem comanda unică astfel încât să reacționăm în situația de pace, criză și război. Și acțiunea. Să avem mijloace sau cutume de la Garda de Coastă la Forțele Navale, Poliția de Frontieră, Ministerul de Interne, apărarea infrastructurii critice ca să acționeze unitar și să răspundem cum am reușit în aer astăzi și ieri.