INTERVIU „Dacă Europa este irelevantă, România este nicăieri”. Ce vrea de mult Putin, ce îi poate oferi Trump și ce poate face Bucureștiul

Rusia cere de mult timp retragerea garanțiilor de securitate pe aliniamentul din 1997 și implicit retragerea trupelor SUA, măsuri ce ar viza direct România, așa că declarațiile inițiale ale lui Cristian Diaconescu despre solicitările Moscovei „au sens complet”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews Marius Ghincea, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich, specializat în politică externă și de securitate.

• Șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat miercuri, la Antena 3 CNN, că la întâlnirea cu oficialii americani din Riad, Rusia a vrut să știe „dacă își poate face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta”, care ar presupune retragerea garanțiilor de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997 – o măsură ce ar viza și România, care a aderat la NATO mai târziu.  
• El a revenit la Realitatea Plus, și apoi joi la Digi 24, cu intervenții mai nuanțate, în care a spus că aceste cerințe nu au fost pe masa negocierii în acest moment, spunând că s-a referit la cerința Rusiei din 2022.

Marius Ghincea, cercetător la universitatea elvețiană ETH Zurich, specializat în politică externă și de securitate, tinde să creadă ce a declarat Cristian Diaconescu inițial. 

„Ce a spus are sens complet. Ar trebui să ne așteptăm ca Rusia să meargă la deschiderea oricăror negocieri sau tatonări cu poziții maximaliste – exact aceleași pe care le-a exprimat în iarna lui 2021-2022, în lunile premergătoare invaziei din februarie 2022”, a spus Ghincea pentru HotNews.

Marius Ghincea. FOTO: Facebook

În general, a amintit el, este o poziție veche, pe care Federația Rusă o are încă din anii 90, când Boris Elțîn se declara nemulțumit de pozițiile administrației Clinton cu privire la extinderea NATO către Europa Centrală și de Est.

„Deci, avem toate motivele să credem că dacă rușii și americanii se întâlnesc să discute despre situația din Ucraina, rușii vor scoate de la naftalină aceleași acorduri de securitate pe care le-au pus pe masă și în 2021, și în 2022 și pe care aliații occidentali, inclusiv noi, le-am refuzat din start, pentru că ar însemna să dăm practic istoria înapoi pentru 30 de ani”, a continuat Ghincea.

„Administrația Trump ar fi mult mai dispusă să facă concesii în Ucraina, Republica Moldova”

Cum poate răspunde Trump la orice solicitare a Rusiei este deocamdată neclar și poate cel mult să fie intuit din declarațiile președintelui SUA, extrem de critice la adresa lui Volodimir Zelenski.

Anxietatea în Europa este la cote maxime, iar liderii europeni au făcut apel la acțiune, deși cei mai mulți observatori au spus că deocamdată, acțiunea europenilor nu este suficientă.

Ghincea crede că în acest moment nu ar fi în interesul Statelor Unite să facă concesii cu privire la Europa Centrală și de Est, la țările care sunt deja în NATO și Uniunea Europeană.

„Dar cred că Donald Trump și în general administrația ar fi mult mai dispuși să facă concesii cu privire la spațiul post-sovietic, care nu este deja parte în NATO și UE, iar aici vorbesc de Ucraina, Moldova, Georgia, Belarus”, a spus el.

Întrebarea este cât de mult ar fi dispusă administrația actuală americană să se replieze din Europa și, mult mai important, cât de rapid ar fi dispuși să se replieze din Europa din punct de vedere al forțelor convenționale, a spus expertul.

Cu ochii spre China

Pivotul SUA spre Asia este foarte relevant în această discuție.

Mesajul secretarului apărării, Pete Hegseth, mesajul lui JD Vance și faptul că al treilea om (nominalizat) în Pentagon, persoană însărcinată cu planificarea strategică, este Elbridge Colby, unul din marii teoreticieni ai școlii de gândire care prioritizează China, ne fac să credem că în acest moment, Statele Unite vor să pivoteze cu adevărat către China, ceea ce implică o reducere a prezenței convenționale americane în Europa, a spus Ghincea.

Americanii au în acest moment undeva la 100.000 de soldați în Europa. 

„Dacă teoria pe care Elbridge Colby o propunea acum câțiva ani în cartea sa The Strategy of Denial, ar fi implementată în întregime, am vorbi de o reducere a prezenței militare cu aproape 75% ceea ce ar elimina capacitatea de apărare și descurajare a Europei dacă se realizează prea rapid”, a spus Ghincea.

„Dacă Europa este irelevantă, România este nicăieri”

Ce face acum România? Dar mai ales ce ar putea face România în viitor? Ghincea crede că, deocamdată, România trebuie să facă o evaluare onestă și transparentă a contextului strategic, în condițiile în care „întreaga viziune strategică adoptată de europeni, inclusiv de către români în ultimii câțiva ani, e pe cale să colapseze”. 

Apoi, Bucureștiul ar trebui să acționeze. 

„Bucureștiul ar trebui, pe de o parte, să-și clarifice cât se poate de clar preferințele și prioritățile și să acționeze proactiv. Una din criticile vechi pe care o aducem diplomației și politicii externe românești este că noi, de obicei, acționăm reactiv, așteptăm să vedem ce fac alții și apoi noi răspundem acelor acțiuni sau, în general, ne raliem poziției aliaților sau partenerilor noștri din UE și din NATO”, a spus expertul.

În al doilea rând, a continuat el, România trebuie să se coordoneze cu aliații europeni, „astfel încât să punem presiune pe Washington atât pe căi directe, diplomatice, cât și indirecte, pentru ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor”. 

Începutul discuțiilor de la Riad, fără prezență ucraineană sau europeană, este de prost augur, pentru că arată inutilitatea și irelevanța strategică a Europei. Iar dacă Europa este irelevantă, România este nicăieri”, a spus Ghincea.

Dacă există o retragere, e important să negociem ca aceasta să fie graduală

În cazul în care SUA chiar se retrag din Europa, situația poate fi chiar complicată, deoarece, spune Ghincea, „nu avem capacitatea de a compensa pierderea sprijinului militar și a prezenței militare americane pe termen scurt și mediu”. 

„Putem să facem asta doar pe termen lung, pentru că în ultimii 20 de ani ne-am complăcut într-o stare de la letargie, inclusiv după începutul invaziei din Ucraina din 2022, când nu am dat drumul nici la industrie, nici nu ne-am făcut curățenie în trupe, vezi cazul (generalului Cătălin) Zisu, cu corupția din din armată”, a spus expertul. 

De aceea, a spus Ghincea, „este important să negociem cu americanii că dacă există o retragere, aceasta să fie graduală și pe o durată de timp mult mai lungă, de 5-10-15 ani, pentru că dacă este imediată, asta are impact imediat asupra capacității noastre de descurajare”.

În acest moment, capacitatea de descurajare este oricum afectată.

„Nimeni de la Moscova sau în general, în orice capitală, nu crede că dacă mâine, Federația Rusă ar ataca Lituania sau Estonia, Trump ar trimite zeci de mii de soldați americani cu tehnică de luptă să apere Lituania”, a observat Ghincea.

„Cred că suntem cu toți de acord că descurajarea NATO față de o agresiune rusească în acest moment este lipsită de credibilitate, iar noi nu avem în acest moment nicio opțiune pentru a compensa acest lucru”, a completat el.