INTERVIU De ce Nicușor Dan l-a propus premier pe Siegfried Mureșan. „Nu este mat, dar suntem în apropierea matului”

Siegfried Mureșan nu putea să refuze propunerea lui Nicușor Dan de a fi premier, însă desemnarea sa nu rezolvă criza politică ce durează de peste patru luni, afirmă profesorul de științe politice Cristian Pîrvulescu, într-un interviu pentru publicul HotNews.

• Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni. 
• Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.

În opinia profesorului Pîrvulescu, mutarea președintelui este un transfer al responsabilității formării Guvernului către liberalii care au refuzat orice altă soluție în negocieri.

Cristian Pîrvulescu nu crede în șansele unui Guvern Siegfried Mureșan și exclude, pentru moment, varianta anticipatelor.

„În cazul în care nu are capacitatea să formeze Guvernul, urmează să facă probabil ultima nominalizare, a patra, și să se ceară încă o dată votul Parlamentului”, afirmă Pîrvulescu.

„Nu este o ieșire din impas”

HotNews: Desemnarea lui Siegfried Mureșan este o ieșire din impas?
Cristian Pîrvulescu: Nu este o ieșire din impas, este o continuare și o trecere a întregii responsabilități asupra celor care au făcut această propunere.

Președintele a ales nu să rezolve blocajul, ci să facă un act procedural. I se cerea cu destul de multă vehemență asta. Nu vorbim de un act de guvernare, ci doar despre deschiderea drumului către posibilitatea invocării articolului 89 din Constituție privind dizolvarea Parlamentului.

În cazul în care candidatul propus nu are capacitatea să formeze Guvernul, urmează să facă probabil ultima nominalizare, a patra, și să se ceară încă o dată votul Parlamentului. De data aceasta, să vină cu un tehnician gen Alexandru Nazare, care, chiar dacă are un trecut politic, poate să întrunească un cât mai larg consens. Este alta situația, în comparație cu un politician despre care se știe cu destul de multă certitudine că nu poate să obțină cele 233 de voturi. Este o demonstrație de politică pe care o face președintele.

„Nimeni nu pierdea din întârzierea desemnării”

Cred că mai trebuie, însă, să înțelegem un lucru. De ce am ajuns aici? Pentru că, de fapt, toate părțile, absolut toate părțile, au avut de câștigat din nerezolvarea problemei, din nerezolvarea blocajului. Sigur că au existat argumente: rezolvarea PNRR până la 31 august, apoi încercarea găsirii unei majorități despre care știam că nu există și care este confirmată astăzi.

Dar, în realitate, nimeni nu pierdea din întârzierea desemnării – nici președintele, nici partidele.

Urmează o perioadă dificilă și mi-e teamă că după acest exercițiu vom avea foarte multe complicații legate de raportul Standard & Poor`s, dacă domnul Mureșan nu va abandona repede această încercare. Standard & Poor`s Poors este săptămâna viitoare în România pentru a strânge datele pentru raport. În 2 octombrie, va prezenta datele respective. Ar fi fost mai bine să se încerce o formulă care avea șanse să treacă încă de acum. Dar președintele a preferat să gândească în termenii aritmetici (n.r. – numărul de voturi pe care îl au PNL, USR și UDMR) .

Mureșan nu putea refuza nominalizarea

– De ce credeți că acceptă Siegfried Mureșan această propunere?
– Pentru că nu poate altfel. Odată ce a fost acceptată această propunere făcută de partide, nu putea să nu o accepte atunci când a făcut-o președintele României.

Dar de aici și până la formarea Guvernului, respectiv obținerea majorității, este cale lungă.

Mai e o posibilitate, dar domnul Mureșan și domnul Bolojan au refuzat-o categoric. Aceea de a găsi o formulă de înțelegere cu PSD, doar că PSD a avut niște cereri cât se poate de clare și nu știu cum ar putea fi acestea rezolvate.

Deci, personal, cred că opțiunea președintelui a fost pentru încă un vot împotrivă, dacă se va ajunge până acolo, pentru că domnul Mureșan poate face ceea ce a făcut și domnul Tomac, respectiv, să constate că nu există suficient de multe voturi și să nu meargă mai departe, să renunțe la nominalizare.

– PNL, în cele mai multe cazuri, când s-a referit la Siegfried Mureșan, s-a referit în scenariul unei rotative la guvernare. Siegfried Mureșan și apoi Sorin Grindeanu. Vedem că nominalizarea președintelui este făcută fără o astfel de înțelegere. Poate fi citită ca un afront la adresa PNL această numire, paradoxal, pentru că este propunerea liberalilor?
– Nu este un afront. Este, de fapt, transmiterea către liberali a responsabilității formării Guvernului. Dacă au susținut acest lucru și nu vor o altă soluție, atunci să dovedească că pot să formeze acest guvern.

Vedem aici care este capacitatea de negociere și dacă nu cumva PNL este într-o fundătură tactică sau va găsi o soluție de ieșire. Dar o soluție de ieșire nu poate găsi decât cu AUR. Ori PNL a acuzat permanent PSD că are o înțelegere cu AUR.

Domnul Mureșan a spus că nu va guverna cu PSD și asta nu acum câteva săptămâni, ci ieri, în declarații făcute pentru presă la Strasbourg. A spus categoric că nu se pune problema unei astfel de guvernări.

Deci PSD nu intră în discuție.

– Și atunci, dacă Siegfried Mureșan nu merge să-i ceară lui Grindeanu să-i ofere voturile, iar cu AUR nu va colabora, ce va fi?
– PNL și USR, nu UDMR, au definit niște linii roșii. Liniile roșii privesc PSD-ul, nu AUR. Nu există nici o linie roșie privind colaborarea cu AUR.

Mai mult decât atât, există o parte din AUR, reprezentată de domnul Peiu, care nu ar fi total împotrivă. E adevărat că astăzi la negocieri AUR a avut o cerere clară, pe care teoretic domnul Mureșan nu poate să o accepte pentru că trebuie să fie consecvent. Și acea cerere era să facă parte din guvern și să dea premierul.

„Nu are importanță majoritatea. Președintele nu s-a referit la majoritate“

– De ce președintele a ales să-l numească pe Siegfrid Mureșan, și nu pe Sorin Grindeanu?
– Președintele a avut un criteriu simplu. Criteriul a fost ca să existe voturi, să existe o susținere asumată oficial. Toate celelalte nu erau asumate oficial. Domnul Grindeanu venea propus de PSD. Nu are voturile PNL, USR și UDMR și nimeni altcineva nu le are. Deci, argumentul președintelui aritmetic este solid, doar că politica și aritmetica sunt două lucruri care se pot vedea diferit.

– Dar niciunul nu are majoritate.
– Nu are importanță majoritatea. Președintele nu s-a referit la majoritate.

Președintele a spus că nu există majoritate. Există, în schimb, un candidat care are susținerea asumată a celor mai mulți parlamentari. Îl propune pe acel candidat și îl lasă să dovedească dacă are sau nu majoritate. A fost foarte simplu.

Domnul Grindeanu nu are acest lucru. Dar, încă o dată, nu are nicio legătură cu voturile, cu desemnarea.

Domnul președintele le dă posibilitatea celor care au refuzat să părăsească guvernarea să dovedească că pot strânge majoritatea. Dacă nu pot, atunci se poate ajunge la alegeri anticipate, care nu rezolvă criza, ci o amână sine die. Alegerile ar avea loc anul viitor, iar Guvernul, dacă s-ar forma, s-ar forma după un parlament la fel de pestriț, undeva cel mai devreme în primăvară, cu o instabilitate la fel de mare. Iarăși, un guvern fără AUR va fi un guvern în care trebuie să participe PSD, iar liniile roșii sunt în continuare trasate.

Deci președintele va încerca să rezolve criza în termenii săi, în condițiile sale, nu în termenii pe care îi indică partidul.

„Președintele a răspuns ca în șah. Nu este mat, dar suntem în apropierea matului”

– Vedeți vreo formulă prin care PNL și PSD ar putea, într-un final, să-și dea mâna?
– Nu știu de ce ar face acest lucru PSD, în momentul de față. Încă mă întreb de ce declarațiile domnului Grindeanu, după ieșirea de la scurtele consultări cu președintele, au fost atât de tranșante anti-PNL.

Acum aș putea spune că domnia sa bănuia ceva. E greu să cred că se poate ajunge la o înțelegere, dar în politică întotdeauna sunt astfel de posibilități.

– Ce șanse credeți că ar avea un guvern Siegfried Mureșan?
– Șansele să obțină majoritatea sunt mici, dar, dacă ar obține majoritatea, ar fi cu o majoritate la fel de conjuncturală. UDMR ar avea exact aceeași problema. UDMR a spus că nu acceptă să voteze o majoritate, un guvern care se bazează pe majoritate formată din personaje care pleacă din partide extremiste. Nu se poate altfel. UDMR nu va mai participa la un guvern Mureșan dacă se face compromisul.

Președintele le-a răspuns ca în șah. Nu este mat, dar suntem în apropierea matului. Încearcă să demonstreze că cei care blochează de atâta vreme ieșirea din criză sunt liberalii și trece întreaga responsabilitate pe seama lor.

„Anticipatele nu rezolvă problema”

– Dacă Guvernul Mureșan nu trece, vă așteptați la o altă desemnare sau la anticipate?
– Mă aștept mai degrabă la o altă desemnare decât la anticipate. Anticipatele nu rezolvă problema, ci o prelungesc. Nu vom avea un parlament mai puțin fragmentat. Dacă ne uităm la sondaje, lucrurile se complică, iar președintele, cu riscul de a fi suspendat, nu va permite ca România să evolueze în direcția extremei drepte. Deci mă aștept mai degrabă ca a patra nominalizare și a treia solicitare să fie și ultima.

Dacă nu reușește, atunci alegerile anticipate devin singura ieșire din impas, dar nu din criză. Criza se va adânci și riscul ca această criză guvernamentală să se transforme într-o criză de regim devine foarte important.

Altfel spus, visul AUR că poate să transforme în mod radical România și să o scoată de pe traiectoria sa europeană ar putea să fie realizat.