INTERVIU „Este cea mai mare sumă care a fost dedicată vreodată Republicii Moldova”. Ce se va discuta la Summitul Moldova – UE

Într-un interviu pentru publicul HotNews, ambasadoarea Republicii Moldova la UE, Daniela Morari, a explicat cum evoluează procesele de adaptare a legislației țării la standardele europene, care sunt îngrijorările Bruxelles-ului în privința Chișinăului și ce șanse sunt, totuși, ca anul 2030 să devină decisiv pentru parcursul european al țării. 

• Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor fi pe 4 iulie la Chișinău pentru primul summit UE – Republica Moldova.
• Întâlnirea are loc cu două luni și jumătate înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova. Deși este dat favorit în sondaje, partidul pro-european PAS va avea dificultăți mari în a obține o majoritate în viitorul Parlament.
• Republica Moldova va primi un ajutor de 1,9 miliarde de euro, pe trei ani, condiționat însă de un pachet cu 130 de reforme.

– Republica Moldova va găzdui primul summit Moldova-UE care avea loc pe 4 iulie. Ce așteptări sunt de la acest eveniment?
– Daniela Morari: În primul rând, faptul că a fost luată decizia ca să avem un summit Republica Moldova – Uniunea Europeană este un rezultat în sine. Este un mesaj de susținere politică fără precedent de către Uniunea Europeană a Republicii Moldova și un element foarte important în ridicarea nivelului relațiilor politice. Fiecare summit din practica Uniunii Europene are o declarație comună care se negociază în comun și acum suntem în această etapă de negociere. În aceste declarații comune includem obiectivele, mesajele importante pentru ambele părți. 

– Recent, Guvernul de la Chișinău a aprobat Planul de acțiuni până în anul 2029 privind agenda europeană a Republicii Moldova. Vreau să vă întreb foarte concret, pe lângă măsuri tehnice, ce documente, modificări în legislație urmează să fie operate de către autoritățile în Republica Moldova?
– Este documentul care conține toate măsurile necesare de a fi realizate în următorii cinci ani. Acestea includ toate modificările legislative, normative și acțiunile de consolidare a capacităților. Au fost și consultări interinstituționale cu participarea societății civile, ca să avem toată lumea pe aceeași pagină. Sunt peste 3000 de acțiuni incluse. Implică următoarele priorități la care instituțiile trebuie să se concentreze. 

„Există mai multe cazuri în care oficiali corupți de nivel înalt au fost trimiși în judecată”

– Ce spun partenerii din Uniunea Europeană despre reforma Justiției, inclusiv tot ce înseamnă și procedura de vetting (evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor – n.r.), criticată aici, în Republica Moldova de reprezentanți ai opoziției și de unii experți, de modificările recente la Legea Amnistiei care au provocat un adevărat scandal și au permis eliberarea unor a deținuți destul de periculoși,  dar și Reforma Procuraturii Anticorupție. Ce spun partenerii și cum ați apreciat dumneavoastră la ce etapă ne aflăm cu reforma Justiției?
– Într-adevăr, cum menționați și dumneavoastră, reforma Justiției este dimensiunea cu care se începe, continuă și se închide negocierea cu Uniunea Europeană din considerentul că este cea mai complexă și servește ca acea coloană vertebrală pentru tot restul măsurilor. 

Comisia Europeană a constatat că Republica Moldova a îndeplinit toate angajamentele necesare și că suntem pregătiți pentru a deschide negocierile pentru acest cluster. Deja este o evaluare de la sine că am făcut pași importanți în această dimensiune complexă. 

E adevărat, cum ați menționat, vettingul este una din dimensiunile care au fost prioritare  pentru Republica Moldova. Acum deja avem și Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, care sunt operaționale. Sigur, este un proces complex și încă sunt multe acțiuni necesare.

A fost și raportul Indexul Parteneriatului Estic  în care la fel se face o evaluare pe fiecare domeniu aparte, inclusiv pe dimensiunea Justiției, în care constată că Republica Moldova a realizat pași importanți în această dimensiune, precum și raportul Parlamentului European privind Republica Moldova. 

Adică sunt mai multe evaluări, nu ale autorităților Republicii Moldova, dar ale specialiștilor și instituțiilor de bază care confirmă că au fost realizați pași importanți, dar desigur, de abia suntem la început în procesul dat.  Odată cu lansarea negocierilor de aderare, putem să examinăm deja pe fiecare acțiune. 

– Și totuși poate sunt anumite îngrijorări, pentru că dacă luăm tot ce se întâmplă în spațiu public din Republica Moldova privind pe forma justiției, vedem că sunt multe critici și din partea experților și din partea societății. Parteneri externi ne spun că avem, de exemplu, anumite restanțe?

Referința este ceea ce ați menționat dumneavoastră, Planul de aderare, care are un capitol aparte ce menționează tot ce este necesar de făcut în reforma Justiției. Acestea sunt lucrurile despre care ni se spun că încă nu au fost realizate și este necesar să le să le realizăm. În clasterul I, „Valori Fundamentale”, sunt foi de parcurs, cu angajamente și acțiuni adiționale care sunt necesare fi realizate, cum este funcționarea instituțiilor democratice, stat de drept și reforma administrației publice. 

De asemenea, Republica Moldova a lucrat atât cu instituțiile care sunt vizate, cu actori din societatea civilă pentru a pune împreună întregul amalgam de măsuri și acțiuni care sunt necesare pentru a avansa. Avem și discuții cum este subcomitetul pe justiție, libertate și securitate, în care deja experții din ambele părți discută, acțiune cu acțiune, pentru a stabili următorii pași. 

– Despre lupta cu fenomenul corupției. Unii experți și reprezentanți ai opoziției notează lipsa soluții pentru a aduce acasă așa-numiții fugari. Cum este privită la Bruxelles și ce ne lipsește pentru a combate cu adevărat acest fenomen?
– Combaterea corupției face parte din așteptările din angajamentele pe care fiecare stat care vrea să adere la Uniunea Europeană trebuie să asigure: instituții puternice și rezultate în combatere a corupției. Există mai multe cazuri în care oficiali corupți de nivel înalt au fost trimiși în judecată pe parcursul anului trecut, dar și al anului curent. 

La fel, știu că sunt și mai multe solicitări de confiscări din partea autorităților în cazul oficialilor de rang înalt.  Este vorba de 75 de milioane de lei (3,85 milioane de euro – n.r.), care arată că sunt evoluții în activitatea procurorilor. 

– Despre domeniul agriculturii, unul foarte important care trezește foarte multe îngrijorări. Cât de mult va trebui Republica Moldova să schimbe pentru a corespunde standardelor europene și cât de complicat în realitate va fi acest proces?
– E adevărat că în legislația europeană comunitară domeniul agriculturii este unul dintre cele mai vaste: sunt mii de acte care trebuie să le examinăm și deja să vedem cum reușim să ne racordăm la ele. Dar vreau să spun că Republica Moldova este unica țară agrară sau în care agricultura are un rol important, atât în economie, cât și în includerea în sectorul pieții muncii. Unul din principalele obiective ale societății este de a asigura standarde înalte ale produselor consumate. 

De aceea o parte mare din acquis-ul comunitar ține de tot ce înseamnă racordarea la standarde sanitare și fitosanitare, dar și cum poate fi făcută o agricultură într-o formă mai eficientă și care ar permite un eventual potențial de export. Acum colegii de la Ministerul Agriculturii și instituțiile vizate se pregătesc pentru exercițiu complex de screening al legislației în domeniu. Este necesară foarte multă muncă pentru a parcurge legislația Uniunii Europene. 

– Deci ne așteaptă o reformare a acestui sector care va schimba practic tot?
– Comisia Europeană a explicat care sunt standardele necesare în cazul în care publica Moldova aderă la Uniunea Europeană pentru a fi un stat funcțional și să poată funcționa rapid, integru cu celelalte state. Acuma în screening-ul bilateral la Comisia Europeană și mergem act cu act și vedem unde ne aflăm. După care va fi clar care domenii este necesar de a fi reformate.

130 de reforme pe care trebuie să le facă Republica Moldova

– Ajutorul financiar anunțat de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova în sumă de 1,9 miliarde la euro: care sunt condițiile pentru repartizarea acestor bani și care vor fi domeniile de finanțare? Vă întreb inclusiv în contextul în care se aud mai multe voci critice care susțin că aceste resurse vor fi utilizate doar pentru consum curent, nu și pentru investiții care ar avea un impact de lungă durată, mai ales în condițiile recesiunii economice.
– Vă referiți la Planul de creștere economică. În primul rând suntem foarte recunoscători că Uniunea Europeană a venit cu un instrument financiar dedicat special Republicii Moldova. Este cea mai mare sumă care a fost dedicată vreodată Republicii Moldova. 

Banii vin concomitent cu o listă cu 130 de reforme pe care Republica Moldova se angajează să le realizeze în trei ani de implementare a Planului de Creștere. 

La fel este și o listă de șase sectoare în care aceste investiții vor fi prioritizate: economie, infrastructură, mediu, energie, stat de drept și misiunea socială. 

Scopul acestui plan este să genereze creșterea economică. De asemenea, din cauza impactului războiului din Ucraina, care, în unele sectoare nu permit o creștere pe care ne-am fi dorit, sunt prevăzute măsuri de susținere în aceste sectoare. 

– Vă rog să dați câteva exemple de asemenea proiecte care urmează a fi susținute?
– De exemplu, terminalul vamal care ar fi un centru multimodal logistic care ar fi important pentru dimensiunea de export. De asemenea, construcția liniilor electrice de înaltă tensiune cu România, investiții în infrastructură pentru instituțiile de instruire vocațională, un parc tehnologic pentru a dezvolta inovații, cu sisteme necesare pentru antreprenoriat. Acestea sunt doar câteva exemple, dar lista este lungă și sunt domenii foarte importante, convenite de către Guvern, ministere, dar și partenerii din Comisia Europeană. 

„Este mult mai ușor pentru Republica Moldova să preia acquis-ul deja în limba română”

– Aș vrea să vă întreb aici despre susținerea României în tot ce înseamnă pregătirea documentelor. În ce măsura România participat activ și ce va fi după deschidere negocierilor oficiale?
– România este unul dintre cei mai apropiați parteneri, prieteni, avocați ai Republicii Moldova. Este foarte important să primim ghidare și să învățăm din experiența României în procesul său de aderare. 

La fel, pentru că vorbim aceeași limbă, este mult mai ușor pentru Republica Moldova să preia acquis-ul deja în limba română. De asemenea, vreau să menționez că este importantă susținerea de la toate statele membre. După cum știți, pentru a avansa pe dimensiunea de aderare este foarte important de a avea unanimitate și susținere de la toate statele membre. 

– Cum este văzută la Bruxelles miza Federației Ruse în Republica Moldova, mai ales în contextul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 28 septembrie? Și cum vedeți relațiile Bruxelles-Chișinău în cazul în care la Parlamentul de la Chișinău nu va mai fi o majoritate pro-europeană?
– Și în Strategia Națională de Securitate a Republicii Moldova scrie expres că Federația Rusă reprezintă o amenințare pentru securitatea Republicii Moldova. 

Republica Moldova a fost amenințată prin acțiuni directe, prin amenințări de ordin hibrid și interferență în procese democratice. Acest lucru a fost confirmat inclusiv prin rezoluția a Parlamentului European privind interferențe ale Federației Ruse în procese democratice, în special în cadrul alegerilor prezidențiale și a referendumului din anul trecut, dar și folosirea energiei ca o modalitate să destabilizeze și să creeze crize. 

La fel, există o mulțime de acțiuni cum ar fi amenințări cibernetice, dezinformare, știri false care vin să destabilizeze Republica Moldova. 

Cred că Republica Moldova a învățat foarte mult în ultima perioadă. Am lucrat împreună cu parteneri și prieteni pentru a vedea cum putem să fim mai puternici. Considerăm că în contextul electoral, al alegerilor parlamentare (din septembrie – n.r.), vor fi și mai multe provocări și încercări de a destabiliza Republica Moldova. 

În ceea ce privește pronosticurile, nu cred că este misiunea mea să mă pronunț. Este important să asigurăm procesul de tot ce ține de dialogul cu Uniunea Europeană, să avansăm pe dimensiune de aderare. 

– Anul 2030 a fost declarat ca și obiectiv pentru ca țara noastră să fie pregătită până atunci să adere la Uniunea Europeană. Există și aici mai multe opinii sceptice cu privire la acest termen. Ce credeți că ar putea împiedica atingerea acestui obiectiv? 
– Cu un efort comun credem că este posibil să se realizeze acest scop. Doamna Comisar pentru Extindere, Marta Kos, a spus în luna mai, când a fost la Chișinău, că am putea să facem toată munca în acest proces de aderare, de negociere, de realizare a tuturor angajamentelor pe parcursul mandatului curent al Comisiei Europene.  

Condiția este ca Republica Moldova să livreze toate angajamentele. Personal, cred că este posibil cu acest efort din partea tuturor. Mă refer și la cetățeni, și la instituții și la factorul politic pentru a avea acest lucru posibil. Concluziile Consiliului European din 26 iunie sunt foarte motivaționale în acest sens. 

– Mai vreau să întreb cât de mult depind perspectivele Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană de situația din Ucraina? Și ce părere aveți despre o posibilă decuplare a dosarelor celor două țări?
– Republica Moldova a aplicat pentru a deveni stat membru, inspirându-se de decizia Ucrainei în acest sens. La fel, împreună facem această muncă de screening-ul explicativ, screening-ul bilateral. Avem o foarte bună cooperare bilaterală.  Credem că suntem inspirați de aceeași viziune și de aceleași valori ale Uniunii Europene pe care vrem să le construim acasă. 

Comisia Europeană constată că Ucraina, la fel, a realizat și este pregătită pentru a deschide negocierile. Mizăm și considerăm că există voință politică suficientă din partea Uniunii Europene pentru a permite avansarea ambelor state, atât a Republicii Moldova, cât și Ucrainei.