INTERVIU. „Este o generație de bombe noi, care, acum în Iran, a fost testată pentru prima dată în condiții de luptă. Sunt bombe speciale”

„Trump și Putin joacă Daciada, dar o înfrângere umilitoare a Iranului din partea unui aliat al SUA nu este pe placul lui Putin”, spune profesorul și analistul Armand Goșu, într-un interviu acordat pentru Contributors.

-Israelul bombardează de câteva zile Iranul, iar în noaptea de 21 spre 22 iunie, Donald Trump a anunțat „bombardarea cu succes” a celor trei instalații, de la Fordo, Natanz și Isfahan. Fabricile de îmbogățire a uraniului ar fi fost „complet distruse”, potrivit Casei Albe. Era un atac așteptat?
–Greu de făcut predicții când e vorba de Trump; președintele american este definiția haosului. Cu două zile mai devreme, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe tocmai declarase că Trump va lua o decizie în următoarele două săptămâni. Au trecut două zile, și bombele americane anti-bunker de peste 13 tone fiecare, au fost lansate de pe bombardierele B-2 asupra celor trei instalații. Cred că ofensiva israeliană era în impas, iar presiunea asupra președintelui american era uriașă. Fără distrugerea instalațiilor nucleare iraniene, cu șanse modeste de a declanșa o schimbare de regim la Teheran, cu cupola anti-aeriană ciuruită de rachetele balistice iraniene care au început să facă tot mai multe victime în Israel, Netanyahu avea nevoie de intervenția lui Trump.

„Cea mai mare bombă non-nucleară din lume” 

-Netanyahu poate că avea și alte cărți pe care să le joace, mă gândesc…
–Tocmai, că nu prea avea. Alternativa era să trimită echipe pe teren, cu elicoptere, să zboare 2000 de km spre est, iar o dată ajunse la destinație să lupte cu gărzi iraniene bine antrenate, să coboare adânc în munte, și să arunce în aer instalațiile de îmbunătățire a uraniului. Trimiți astfel de trupe de elită când șansele de reușită sunt foarte ridicate, ceea ce nu era cazul acum.

Doar cu bomba anti-buncăr GBU – 57 A/B MOB, cea mai mare bombă non-nucleară din lume, de 13,6 tone, se putea distruge uzina de la Fardo, care este construită adânc în interiorul muntelui. Lungimea bombei este de 6 metri, iar capacitatea ei de penetrare de 61 metri. A fost nevoie de mai multe bombe pentru a atinge adâncimea de 80-90 metri, la care este construită fabrica.

Este o generație de bombe noi, care, acum în Iran, a fost testată pentru prima dată în condiții de luptă. Sunt bombe speciale, penetrează pe zeci de metri adâncime, iar apoi explodează, distrugând buncărele. Încărcătura explozivă este închisă într-un corp metalic extrem de rezistent, care nu reacționează la impact. Doar bombardierul B 2 poate fi configurat pentru a transporta astfel de încărcătură. De fapt, B 2 a fost modificat, astfel încât să transporte două bombe GBU – 57 A/B, care au o greutate de peste 27 tone. Asta înseamnă că depășesc cu 9 tone sarcina utilă de 18 tone. N-am găsit date despre stocul de bombe anti-buncăr pe care-l au americanii. Dar presupun că nu sunt mai mult de 10-20 de astfel de bombă.

„Mai creștea puțin puritatea și Iranul obținea uraniu pentru bombă nucleară”

-Trump a declarat că misiunea a fost un succes, că avioanele s-au întors la bază. Totuși ar fi binevenite niște confirmări. Le avem?
–Grea întrebare, nu știu…. imaginile din satelit nu ne ajută, pentru că vorbim de instalații aflate la zeci de metri adâncime, în munte. Poate că iranienii au evacuat cu ceva vreme în urmă uraniul îmbogățit care se află acum în altă parte. Dacă se confirmă că a fost evacuat, atunci situația se complică. Deși, sincer să fiu mi se par cam neserioase aceste afirmații privind evacuarea, doar nu sunt saci cu nisip.

Obiectivul acestei campanii era să împiedică Iranul să procure arme nucleare, iar un eșec americano-israelian risca să aibă un efect pervers al acțiunii, adică să apropie Iranul de ziua în care va avea focoase nucleare. Oficiali de la Teheran, Agenția pentru Energie Atomică a Iranului, diverși analiști vorbesc de continuarea programului nuclear.

Eu cred că înainte de orice, ar trebui să avem o evaluare a pagubelor, pentru că după șase bombe GBU – 57 asupra instalației de la Fordo, mi-e greu să cred că a mai rămas ceva intact în burta muntelui.

Cea mai importantă este fabrica de la Fordo, circa 150 km sud de Teheran. Ea a fost deschisă în 2009. La începutul 2023, Agenția pentru Energie Atomică a descoperit aici uraniu îmbogățit cu o puritate de 84%. Mai creștea puțin puritatea și Iranul obținea uraniu pentru bombă nucleară.

-Ați spus că americanii au aruncat 6 bombe anti-buncăr. A fost însă un atac mai complex, nu?
–Sunt mai multe cifre, aștept confirmările oficiale de la Pentagon. În atacurile de la Isfahan și Natanz s-au utilizat aproximativ 30 rachete Tomahawk, lansate de pe submarine. New York Times dădea cifre mai mari, 12 bombe GBU – 12 asupra Fordo și alte 2 asupra Natanz. Alte publicații se îndoiesc că americanii aveau atât de multe bombe. Probabil că Pentagonul așteaptă evaluările privind distrugerile asupra instalațiilor nucleare, de pe urma bombardamentelor și apoi o să ofere mai multe detalii tehnice.

„Încă de la prima convorbire telefonică Trump-Putin a fost menționat Iranul”

-Rusia a reacționat prudent, declarații formale, deși era aliatul Iranului, cu care tocmai semnase un parteneriat strategic. E o tăcere care adapă speculațiile privind o înțelegere Putin-Trump, în care Rusia primește Ucraina, iar America Iranul. Ce părere aveți?
–Am văzut și eu mai multe comentarii în acest sens. Unele sunt rezonabile, altele de-a dreptul conspiraționiste. Din perspectiva SUA, Iranul este cel mai important subiect de politică externă, în relația cu Rusia. Încă de la prima convorbire telefonică Trump-Putin a fost menționat Iranul. Cu ocazia ultimei discuții telefonice, celei de a patra, aproape că nu a fost discutat subiectul Ucraina, ci doar Orientul Mijlociu, cu accent pe Iran. 

Cred că Trump este cel care a încercat să-i vândă lui Putin ideea cu Rusia mediatoare între Iran și Israel. Obiectivul lui Trump fiind acela de a convinge Rusia să nu susțină Iranul în cazul unui atac israelian care-și propune să distrugă instalațiile nucleare. Și care îndepărtează perspectiva transformării Iranului într-o putere nucleară, chiar și una pașnică.

-Sună ca și cum Trump l-ar fi manipulat pe Putin în acest joc subtil, îndepărtându-l de Iran?
–A fost un fel de Daciadă, fiecare a încercat să-l manipuleze pe celălalt. Trump pe Putin, ca să-i facă culoar lui Netanyahu pentru a distruge capacitățile nucleare ale Iranului, fără să riște un război mondial sau măcar intervenția Rusiei. 

Putin, la rândul său, a încercat să-l convingă pe Trump să dea Ucraina pe Iran. Dar, dacă e să fac un clasament, cel mai abil manipulator a fost Netanyahu. Continuarea interviului în Contributors.