Care sunt efectele când o societate se află sub asaltul unui discurs populist, extremist: în județul Prahova au fost semnalate panouri cu sloganul „Stop Vexler”. Dacă te uiți cu atenție, după acest text e adăugat cu litere mici „.ro”.
- Legea Vexler este, pe scurt, o lege din România care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului. Inițiativa îi aparține deputatului Silviu Vexler, care e și președintele Federației Comunităților Evreiești.
- HotNews a stat de vorbă cu Cătălin Raiu, președinte interimar al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și cu Silviu Vexler, cel care a confirmat: „Primesc amenințări în permanență!”.
Rep: D-le Cătălin Raiu, care este diferența concretă dintre sloganul „Stop Vexler” și sloganuri precum „Jos Guvernul”, „Stop Iohannis”, „Stop Dragnea” sau „Stop UE”? Unde trage CNCD linia?
Cătălin Raiu: CNCD trage linia atunci când e vorba de opoziție politică legitimă, care poate să includă opoziția la ceea ce face parlamentul, ceea ce face guvernul, respectiv tipul de afirmație care incită la intoleranță, la ură sau chiar la violență.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Raiu: Există un discurs de ură foarte, foarte puternic
– Nu mi-e clar, e vorba de „Stop Vexler” sau „Stop Legea Vexler?”
– Raiu: Panoul în sine, așa cum l-am văzut în spațiul public, este „Stop Vexler”, scris mare, astfel încât să se vadă din trafic, și pe urmă, scris foarte mic „.ro”. Și atunci sunt două registre de a-l interpreta.
Unul este pur și simplu publicitate la un site, stopvexler.ro și al doilea, pentru că este scris foarte mic acest punct ro și în momentul în care treci cu mașina pe acolo cu 70-80-100 la oră tu vezi doar ce este scris mare, și îl citești doar ca „Stop Vexler”.
Și din perspectiva mea, când spui „Stop Vexler”, care are dublă calitate în acest moment, adică este și președintele Federației Comunităților Evreiești și este și deputatul trimis de Federația Comunităților Evreiești în Parlamentul României, sloganul în sine se adresează nu doar lui ca persoană, ci comunității.
Comunitatea evreiască, cel puțin pentru cei care sunt familiarizați cu social media, este de foarte mult timp victima unui discurs de ură foarte, foarte puternic , în special după 7 octombrie 2023.
Eu, personal, am văzut pe social media clipuri mult mai agresive și mai directe față de tipul ăsta de panou. În societate, există această stare de fierbere în direcția antisemitismului și, practic, atunci când vine cineva și o încurajează, pune gaz pe foc, ea devine și mai acută.
Eu am văzut, cu ochii mei, clipuri în limba română, în care se spune: „Evrei, ascundeți-vă prin casă că vin și vă omor!”.
Dacă statul lasă tipul ăsta de discurs să escaladeze, istoria ne arată că ne putem îndrepta către lucruri și mai nocive în societate. De aceea consider că a lua în discuție tipul ăsta de mesaj este oportun la acest moment.
Critica adusă unei legi e perfect democratică
– Dacă panoul se referă cumva la legea Vexler, nu la persoană, unde se termină critica legitima adusă unei legi și unde începe discriminarea?
– Întotdeauna, partea reclamată, conform procedurilor noastre, are tot dreptul, tot timpul rezonabil la dispoziție să o formuleze o apărare.
Să ne explice că acolo ar putea fi vorba doar de o critică legitimă adusă unei legi, ceea ce în democrație e perfect, în regulă și chiar încurajabil.
Să spui stop unei persoane e altceva decât să spui stop unei legi
Și că nu este vorba despre a critica o persoană pentru faptul că aparține unei anumite comunități, în cazul acesta comunității evreiești, că e chiar liderul comunității evreiești. CNCD nu stabilește aceste lucruri fără să ia în considerare, fără să invite la audieri partea reclamată. Acesta este primul aspect.
Al doilea aspect, când spui stop unei persoane, e un pic problematic să spui prin asta să oprești o lege care deja este în vigoare.
În mod normal, în circuitul democratic, când ești partid politic parlamentar, dacă vrei să schimbi conținutul unei legi, există instrumente clare și transparente care te ajută să faci lucrul ăsta.
De ce contează și câți oameni văd mesajul
– Și dacă în spatele acestui panou e un partid politic, o să puteți să-l sancționa ca persoană juridică?
– Noi putem sancționa în egală măsură și persoanele fizice și persoanele juridice.
Atunci când sancționăm fie una, fie alta, nu neapărat calitatea lor prevalează, ci alte elemente, cum ar fi contextul în care pun în spațiul public un astfel de mesaj, intenția cu care pun în spațiul public un astfel de mesaj, și câți oameni ajung să vadă acel mesaj.
Una e când cineva are o afirmație de hate speech și are trei like-uri și alta e când cineva are 300 de mii de like-uri. Noi, conform criteriilor și jurisprudenței CEDO, ne uităm la toate aceste elemente atunci când sancționăm.
E adevărat că în practica CEDO și inclusiv în practica CNCD, oamenii politici și jurnaliștii au mai multe libertate în a se exprima în spațiul public față de discursul promovat de persoanele fizice. Impactul lor în societate e mai mare decât al persoanelor fizice. Dar toate aceste elemente se discută de la caz la caz.
„O comunitate aflată oricum sub asaltul unui discurs populist, chiar extremist”
– Dacă mâine, de pildă,ar apărea panouri cu „Stop Popa” sau „Stop Raiu”, fără ca noi să aparținem vreunei minorități etnice sau religioase, v-ați autosesiza?
– Depinde ce înseamnă acel „Stop Popa” sau „Stop Raiu”.
În momentul în care scrii Stop Vexler, e clar că te referi la faptul că acesta, în calitate de deputat, a inițiat și a reușit să obțină acceptul colegilor parlamentari o legislație menită să protejeze și mai mult o comunitate care oricum este vulnerabilă.
Deci „Stop Raiu”, „Stop Popa”, nu știu dacă s-ar referit fix la același lucru. A spune despre o persoană că nu-ți place, e ok.
A spune despre o persoană lucruri neadevărate, poate înseamnă calomnie. Mergi în instanța civilă și îți cauți dreptatea.
Ori aici nu este vorba despre asta. Este vorba despre faptul că liderul comunității evreiești, cu o largă majoritate în parlament, a inițiat o legislație pentru protecția comunității evreiești.
Deci vorbim de un context în care subiectul central îl reprezintă comunitatea evreiască, aflată oricum sub asaltul unui discurs populist, chiar extremist, atât în România cât și în alte țări.
„Nu ne-am temut că cineva este la putere și de-aia nu-l sancționăm”
– Cum evitați ca CNCD să fie perceput ca arbitru al dezbaterilor politice și ideologice?
– Există o istorie foarte clară în cazul instituției și ea poate fi documentată din hotărârile care sunt pe site. Am dat sancțiuni începând de la președintele României în funcție în jos? Da.
Nu ne-am temut că cineva este la putere și de-aia nu-l sancționăm. Așa cum au fost cazuri când nu am sancționat în anumite dosare lideri politici sau persoane influente din partidele zise extremiste și populiste.
Noi judecăm lucrurile de la caz la caz și încercăm să stăm departe de jocul politic
Cum se manifestă „conducerea colegială”
– Ați dat sancțiuni în tot spectrul politic ca să zic așa?
– Am dat sancțiuni în tot spectrul politic și n-am sancționat în alte cazuri când nu știu, poate ar fi fost seducător pentru CNCD să se dea cu puterea politică și să sancționeze un lider al opoziției.
N-am făcut-o tocmai pentru că instituția are o conducere colegială, în care toată lumea își poate exprima punctul de vedere și extremele se resping, se auto-izolează.
De asta instituții de genul ăsta sau CNA sau CNSA, nu doar în România, ci și în Europa funcționează pe această formulă colegială.
