INTERVIU Eugene Chausovsky, analist Stratfor: Gazele de sist au potentialul sa schimbe dinamica energetica, politica si de securitate in Europa

Gazele de sist sunt „fara indoiala o chestiune geostrategica” pentru Europa, avand potentialul „de a schimba dinamica energetica in Europa si, implicit, dinamica politica si de securitate a continentului”, apreciaza analistul Stratfor Eugene Chausovsky. Acesta a raspuns intrebarilor HotNews.ro si ale cititorilor pe schimbarilor din politica externa a SUA fata de Europa Centrala si de Est, dupa instalarea noii Administratii Obama. Potrivit lui Chausovsky, problemele democratice din unele tari ale regiunii preocupa SUA, tare care are, insa, „interese strategice mai largi in regiune”, ceea ce face ca tari ca Romania si Polonia „sa fie importante pentru SUA indiferent de situatia lor politica interna”.

• In cadrul grupului de analiza Stratfor, Eugene Chausovsky este analist pentru Eurasia si ocupa pozitia de Director of Europe and Former Soviet Union Analysis.

Administratia de la Washington trece prin schimbari dupa realegerea lui Barack Obama. Una dintre acestea este, potrivit informatiilor vehiculate de presa americana, iminenta numire a Senatorului John Kerry in locul lui Hillary Clinton la conducerea diplomatiei SUA. O alta schimbare data drept foarte posibila de catre presa americana este cea a secretarului Apararii. Eugene Chausovsky a raspuns intrebarilor HotNews.ro si ale cititorilor despre ce inseamna aceste schimbari pentru relatia cu Europa Centrala si de Est dupa 2012, an electoral deopotriva pentru America si pentru mai multe tari europene, inclusiv Romania.

• Eugene a raspuns intrebarilor puse de cititorii HotNews.ro

intrebare pusa de cititorul „turkmen”:Ce trebuie sa faca Romania ca sa iasa de pe lista secretarului Clinton a tarilor cu recul democratic si ce inseamna practic faptul ca a fost inclusa pe aceasta lista, din punct de vedere al relatiilor sua cu tarile mentionate acolo?

Eugene Chausovsky: Chestiunea democratiei este una pe care SUA pune accent in relatia sa cu alte tari, atat in Europa, cat si in alte parti ale lumii. Dar astfel de probleme legate de democratie si de drepturile omului nu sunt singurii factori ce contureaza politica externa a SUA, interesele stratetice jucand un rol major. In cazul Romaniei, aceasta tara este un partener de securitate important pentru SUA, mai ales cand vine vorba despre NATO si planurile de desfasurare sistemului de aparare antiracheta.

intrebare pusa de cititorul „chuck norris” (intrebare editata): Un republican, Chuck Hagel, este in carti pentru pozitia de Secretar al Apararii. Ce spune acest lucru despre perpectivele politicilor de aparare a celei de-a doua administratii a democratului Obama? Este de asteptat sa se schimbe ceva, mai ales in probleme legate de Rusia si de scutul anti-racheta?”

E.C.: Un principiu-cheie la care adera Stratfor tine de limitarea rolului jucat de anumite personalitati in geopolitica. Ceea ce nu inseamna ca personalitatile nu conteaza – departe de a crede acest lucru – dar ele actioneaza sub mai multe constrangeri decat ar parea initial. Asa ca secretarul Apararii – fie el Bob Gates sau Chuck Hagel sau altcineva – trebuie sa actioneze sub constrangerile resurselor disponibile pentru SUA si in conjunctura globala a momentului in care sunt numiti in functie. Ce s-a observat in ultimii ani este similitudinea surprinzator de mare intre politica externa a Administratiei Obama, comparativ cu Administratia Bush, in pofida diferentelor din campaniile lor si in ciuda pozitiilor lor oficiale de politica externa.

Intrebari puse de cititorul „danyboy”: Va asteptati ca nationalismul si populismul din politica din Romania/ECE/Europa sa influenteze cumva politica SUA in regiune in anii urmatori? Ce reactii poate avea America fata de emergenta unor guverne de tip „dupa noi potopul” care pot sa apara chiar in interiorul UE, la granitele fostei URSS?

E.C.: Fara indoiala, natura guvernelor din Europa Centrala si de Est influenteaza felul cum SUA coopereaza si interactioneaza cu fiecare guvern. De exemplu, situatia politica din Belarus a determinat sanctiuni si o izolare politica din partea SUA si a Occidentului, in timp ce situatia politica din Ungaria a produs preocupare in SUA. Dar SUA au, de asemenea, interese strategice mai largi in regiune, ceea ce face ca tari ca Romania si Polonia sa fie importante pentru SUA indiferent de situatia lor politica interna.

intrebare pusa de cititorul „my name is”: Cum va reactiona SUA la planul Rusiei&satelitii de a-si face propriul lor scut antiracheta?

E.C.: SUA sunt preocupate in legatura cu planurile Rusiei de a-si creste influenta si de a-si extinde integrarea cu tarile de la fosta periferie sovietica. Intr-adevar, SUA au recunoscut in mod public acest lucru, Clinton spunand ca SUA ar dori sa incetineasca sau sa opreasca planurile Rusiei de a infiinta o Uniune Eurasiatica. Intrebarea este ce poate SUA sa faca, efectiv, in legatura cu acest lucru si daca are latimea de banda necesara pentru a implica in mod serios tari precum Ucraina sau statele central-asiatice intr-o masura similara cu cea din precedenta decada. Aceasta chestiune trebuie evaluata, de asemenea, in contextul global al prioritatilor de politica externa ale SUA, in care regiuni precum Orientul Mijlociu si Estul Asiei capata un rol mai pronuntat decat teatrul european. Noi am realizat, recent, o analiza video pe aceasta tema, care ar putea sa va intereseze.

Intrebare pusa de cititorul „Tudor Medea”: Cum se pozitioneaza Kerry (si democratii in general) fata de probleme precum accesul aliatilor europeni la gazele SUA si care e pozitia lui legata de coridoarele gazelor caspice spre Europa/implicarea iranului in proiectul Shah Deniz?

E.C.: Din nou, cred ca este important sa subliniez imperativele strategice nationale al SUA, mai degraba decat pozitiile anume ale lui John kerry sau orice alt posibil secretar de Stat. Limitarea penetrarii energetice rusesti in Europa este de interes pentru SUA, avand in vedere ca energia a fost o unealta politica importanta pentru Moscova de-a lungul anilor. Fie ca vine sub forma resurselor energetice posibile din SUA sau sub forma proiectelor energetice din Coridorul Sudic, aceasta este un instrument important in incercarea SUA de a-si atinge obiectivele.

Intrebare pusa de cititorul „uluit” (intrebare editata): Data fiind influenta mijloacelor de informare in masa, a unei prese mogulizate si aservite intereselor politice de partid de la noi si dat fiind faptul ca „Vocea Rusiei” a devenit din ce in ce mai influenta, transmitand mesaje directe tarilor unde Rusia are interese strategice: Este posibila infiintarea unei institutii media de tip Radio Europa Libera pentru Europa de Est, pentru a informa corect cetatenii ca alternativa?

E.C.: Libertatea si influenta media variaza de la tara la tara si, chiar in interiorul tarilor, variaza de-a lungul timpului in functie de guvernul care este la putere (si mai ales in sezoanele electorale). Drept urmare, aceasta chestiune este dificil de abordat in mod unitar pentru intreaga regiune est-europeana.

Intrebare pusa de cititorul „durlidi”: Pentru aceasta parte a lumii gazele de sist sunt o problema economica sau eminamente geopolitica?

E.C.: Fara indoiala este o chestiune geostrategica pentru aceasta parte a lumii. Gazele de sist au potentialul – inca nedovedit pe deplin – de a schimba dinamica energetica in Europa si, implicit, dinamica politica si de securitate a continentului. De exemplu, daca Polonia ar deveni autosuficienta in domeniul energetic si, eventual, chiar un exportator de energie, impactul asupra relatiilor sale cu Rusia si asupra concurentei sale cu Rusia in tari precum Belarus sau Ucraina ar fi semnificativ.

Intrebare pusa de cititorul „shakashville”: Din informatiile pe care le aveti, cat de mare e ingrijorarea la Washington legata de devierea Georgiei de la cursul pro-atlantic inspre Rusia?

E.C.: SUA urmaresc indeaproape evenimentele din Georgia, dar orientarea de politica externa a acestei tari, pe viitor, ramane neclara. Desi Ivanisvili a obtinut victoria in alegerile parlamentare, urmeaza, anul viitor, alegeri locale si prezidentiale care vor fi un test pentru Ivanisvili si pentru miscarea sa „Visul Georgian”. Orice distantare semnificativa de Occident si apropiere de Rusia este improbabila in aceasta perioada, desi orientarea Georgiei, sub noul guvern, este o preocupare pentru SUA, precum si pentru jucatori regionali precum Azerbaidjan.

Intrebari puse de cititorul „the hobbit”: Una dintre ultimele declaratii facute de ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, inainte sa plece acasa a fost ca Romania trebuie sa-si indeplineasca promisiunile fata de FMI, UE etc si a vorbit despre elite care vor putere si bani. Ce se intampla daca elita politica, mai ales acum dupa alegeri, va vana puterea si banii chiar si cu pretul incalcarii promisiunilor fata de institutiile si aliatii din vest? Ce sunt acestia in stare sa faca asa incat retragerea inevitabila a investitorilor si saracia care ar rezulta ar alimenta si mai mult spirala derapajului economic si democratic?

E.C.: Instrumentul economic este unul important pentru actori precum FMI sau UE, care pot limita accesul unor tari la fonduri sau investitii, pe baza circumstantelor politice si a deciziilor luate de diverse guverne. Acest lucru pune presiune pe guvern sa decida cara obiectivele sale politice sunt mai importante decat obtinerea de ajutoare sau investitii, ceea ce depinde de pozitia economica a tarii la momentul respectiv. De exemplu, guvernul din Ucraina a considerat consolidarea politica drept o prioritate in fata obtinerii de asistenta financiara din partea UE si a FMI, reorientandu-se, in schimb, spre tari precum China.

• Eugene Chausovsky a raspuns intrebarilor HotNews.ro

Rep.: Presedintele Obama a castigat un nou mandat. Dar au loc schimbari in administratia sa, se discuta de cateva zile despre inlocuirea Secretarului de Stat si a Secretarului Apararii. Cum ar putea influenta astfel de schimbari politica externa a SUA, avand in vedere ca prioritatile sunt in prezent bine definite – Orientul Mijlociu, China – zone unde evolutia este rapida?

Eugene Chausovsky: Dupa cum am spus si in raspunsurile pentru cititori, cred ca politica externa si apararea vor depinde mult mai putin de noile oficialitati, de noile personalitati si vor tine mai mult de cadrul larg al prioritatilor de politica externa ale SUA. Fara indoiala, acestea se pot schimba in functie de circumstante. Se poate argumenta ca vor exista transformari ale prioritatilor sau ajustari tactice, fie ca este vorba despre politica externa, fie despre cea de aparare. Dar cred ca se va mentine modul cum SUA raspund evenimentelor, fie ele din Europa, Orientul Mijlociu sau estul Asiei. Nu cred ca acest lucru depinde foarte mult de noile oficialitati.

Rep.: Va asteptati transformari notabile in relatia cu aliatii din Europa de Est si in relatia cu Rusia?

E.C.: De cativa ani exista aceasta chestiune a angajamentului SUA fata de Europa Centrala si de Est, mai ales in contextul unui reviriment al Rusiei. In ultimii cativa ani am vazut probleme, mai ales cand vine vorba despre lucruri precum sistemul antiracheta sau relatiile bilaterale ale SUA cu tari precum Romania sau Polonia. Dar avand in vedere teatrele principale de actiune ale SUA, cel putin pentru moment – tensiunile din Orientul Mijlociu, sau Estul Asiei, desemnat ca prioritate – cred ca vom vedea ca SUA vor aborda o politica precauta in aceasta regiune. Relatia SUA-Rusia este una complexa, exista acorduri in anumite zone, dar exista tensiuni semnificative in altele.

Rep.: In ce masura pot problemele legate de democratie, care se fac simtite in unele tari est-europene, sa ridice obstacole pentru politica externa si de aparare a SUA pentru aceasta regiune in anii urmatori?

E.C.: La nivel diplomatic, cu siguranta ca ele pot avea un impact asupra relatiilor SUA cu unele tari. Un exemplu pe care l-am mentionat si in intalnirea online a fost Belarus, unde mediul politic intern a produs schimbari semnificative in abordarea SUA, care, impreuna cu UE, au aplicat sanctiuni. Iar in Belarus se face simtita o izolare politica. Cand vine vorba despre tarile central si est-europene, tari care sunt membre UE si NATO, cred ca exista interese mai largi despre care nu as spune ca pune intr-un con de umbra problemele legate de democratie, dar in mod sigur sunt abordate impreuna. Romania, indiferent de cum se va dovedi politica interna, va fi un partener important pentru SUA. Si cred ca Romania isi va mentine orientarea occidentala, considerand rolul pe care il are in cadrul NATO si UE.

Rep.: Asa cum a notat si un cititor HotNews.ro, Secretarul de Stat Hillary Clinton a facut recent declaratii in legatura cu un „recul democratic” in tari din spatiul fostei URSS, dar si in Romania si Ungaria. Ce este mai important pentru SUA, in cazul acestei regiuni: o evolutie predictibila, democratica sau prioritatile strategice?

E.C.: Depinde din ce punct de vedere discutam. Cand exista probleme legate de democratie, drepturile omului, controlul media, cred ca acestea au un impact semnificativ asupra situatiei economice a tarii respective. In Europa, sunt multe tari care se confrunta in prezent cu mari dificultati economice, iar actori precum FMI sau UE pot avea un impact direct. In chestiuni de natura strategica, precum relatia cu NATO, angajamentele de securitate ale SUA din acele tari, scutul antiracheta – cred ca impactul situatiei democratice este mult mai limitat.

Rep.: Ce instrumente au SUA, in acest moment, in fata unor chestiuni precum apropierea mai puternica a unor foste tari sovietice de Rusia, miscarile Rusiei fata de Europa in domeniul energiei, noile sale planuri de securitate si aparare?

E.C.: Rusia inregistreaza castiguri in zona periferica a fostei Uniuni Sovietice – Belarus, chiar si in cazul mai complicat al Ucrainei. Dar Rusia a facut aceste miscari in timp ce atentia SUA era redirectionata mai mult spre alte regiuni. Acum am vazut ca SUA au luat cuvantul, Secretarul Clinton vorbind despre planurile de „resovietizare a regiunii” – planurile uniunii vamale si ale Uniunii Euroasiatice. Sunt lucruri care ingrijoreaza SUA, care au spus chiar ca vor sa le incetineasca sau chiar sa le previna. Ramane intrebarea: au SUA capacitatea, dorinta de a face acest lucru, in timp ce atentia sa se indreapta in alte directii? Vor fi facute eforturi, dar actualul context este foarte diferit de cel de la inceputul deceniului trecut, cand SUA erau foarte active in regiune. Rusia este o putere mai mare decat era atunci, iar multe tari care au trait experienta unor miscari pro-occidentale, precum revolutia portocalie din Ucraina au constatat ca situatia a fost oarecum haotica in perioada de dupa revolutie. Guverne care au ajuns la putere in urma acestor revolutii au fost inlocuite acum de alte guverne, de orientari diferite. Deci va fi un proces complex si indelungat, dar cred ca vom vedea o concurenta mocnita intre SUA si Rusia in aceste zone.

Rep.: In ce masura sunteti de acord cu colegul dumneavoastra, Robert Kaplan, care argumenteaza intr-o analiza recenta ca, in conditiile unui sprijin al SUA, gazele de sist ar schimba balanta in relatiile dintre Europa si Rusia?

E.C.: Asta este marea intrebare. Cu siguranta, gazele de sist au posibilitatea nu doar de a influenta sfera relatiilor energetice, ci si sa aiba implicatii politice si de securitate. Este inca neclara masura in care SUA vor putea sa produca si eventual sa exporte gaze de sist in Europa. Daca se intampla acest lucru, el va influenta considerabil dinamica europeana. Dar, separat de aceasta situatie, vedem transformari si in Europa, unde Rusia a devenit mai pragmatica in politica sa energetica. Pentru ca, eliminand chiar din calcul SUA, exista optiuni mai diverse. Am vazut cum Rusia isi reduce preturile la gaze, este mai maleabila in negocierile cu alte tari in domeniul energiei – nu doar in Europa de Vest, ci si in tari din Europa Centrala. Sunt multi factori, dar ce vom vedea va fi o schimbare in relatiile energetice si in dinamica politica din Europa in urmatorii ani.