INTERVIU O cunoscută antreprenoare spune că Moldova se află sub persecuție „de 35 de ani”. Politicienilor din Iași ,,le sunt tăiate mâinile și picioarele”, față de cei din Cluj, care sunt promovați la București

Irina Schrotter, fondatoarea Romanian Creative Week, festival dedicat creativității, finanțat din fonduri publice, își exprimă aprecierea pentru managerii Iașului, Mihai Chirica și Costel Alexe, în ciuda problemelor cu justiția ale celor doi, spune Schrotter într-un interviu pentru HotNews. Cum a arătat replica ziaristei.

• „Mi se pare foarte distructiv pentru un oraș cu potențialul Iașului să faci asemenea lucruri politicienilor orașului”, susține Irina Schrotter.
• 4 dosare are primarul Mihai Chirica. 2 dosare are președintelele CJ Iași, Costel Alexe.
• Irina Schrotter spune: „Iașiul de 35 de ani nu reușește să aibă lideri care să se impună la nivel național pentru că le sunt tăiate mâinile și picioarele de când ajung în funcții publice, cu asemenea dosare” .
• Ea face comparații și cu Cluj-Napoca, oraș despre care consideră că a avut un destin favorizat în ultimele decenii, față de Moldova. „Clujul are acolo un arsenal de politicieni, gruparea din zona aia e foarte puternică în politica românească. Numiți-mi mie câțiva politicieni din Moldova sau din Iași care au puterea pe care o au cei din zona Clujului la București. Nu există”.
• Dar chiar și așa, spune Irina Schrotter, Iașiul este superior Clujului în unele domenii.

Irina Schrotter a absolvit UMF Iași și a profesat în chirurgia plastică, dar s-a orientat spre antreprenoriat din cauza salariilor mici, la acea vreme, după cum povestește în mai multe interviuri. În anii ’90 a deschis unul dintre primele magazine de haine din centrul Iașului.

Astăzi, Irina Schrotter conduce două fabrici de confecții, este furnizor oficial al Casei Regale și a creat ținute purtate de Mirabela Grădinaru și Oana Țoiu. Este activă și în imobiliare, dezvoltând alături de soțul ei, Zaharia Schrotter, trei proiecte rezidențiale la periferia Iașiului.

Romanian Creative Week a fost lansat în 2021 ca o continuare a Romanian Fashion Week și s-a extins internațional la Berlin și Viena. 

Hotnews: Doamna, Schrotter, de ce ați creat Romanian Creative Week?
Irina Schrotter: A fost o discuție în care noi, cei din zona de modă, am ajuns la concluzia că moda nu mai este un limbaj suficient de comunicat pentru tinerele generații și am spus că noi trebuie să facem o ofertă mai generoasă. Generațiile tinere au interese mult mai interdisciplinare.

Ne-am dat seama că interdisciplinaritatea și întâlnirea dintre artiști din diverse domenii e cea mai folositoare întâmplare pe care un eveniment o poate genera. Intersecțiile dintre industriile creative sunt greu de realizat. În general, artiștii stau în bula lor, ies foarte greu de acolo și uneori devin rupți de realitățile care interesează publicul.  Chiar de la ediția a treia acopeream deja toate industriile creative existente și chiar am fost felicitați de către European Union Intellectual Property Office, că suntem cel mai mare eveniment din Uniune ca număr de industrii creative aduse la un loc. Cred că am reușit să avem un eveniment în care participanții nu mai realizează clasamente. Un eveniment care se adresează, în proporție de peste 60%, tinerei generații.

Schrotter: Mărirea salariului minim „este o greșeală”

-Ați spus într-un interviu la Digi24 că, în anii ’90, s-au închis multe fabrici de confecții, ceea ce a lăsat fără locuri de muncă angajați care lucrau în manufactură. Ce soluție vedeți pentru ca persoanele de vârsta a doua, specializate în manufactură, să colaboreze cu tinerii creatori?
-România are o tradiție pe zona de industrie textilă pe care nu o respectă. Din păcate am auzit de foarte multe ori la politicieni discursul «da, dispare industria textilă, asta e, or să se recalifice, or să își găsească joburi în altă parte, e firesc trebuie să dispară industrii».  

Nu cred că e firesc în clipa în care ai tradiție într-o țară într-o anumită industrie, tu ca politician prin programe pentru țara respectivă trebuie să încerci să conservi abilitățile pe care poporul tău le are. 

Faptul că, de exemplu se mărește salarul minim pe economie egal la toată lumea, asta este o greșeală, pentru că asta distruge industriile care folosesc intensiv mână de lucru și industria textilă este una dintre aceste industrii.

,,Dacă e să reproșez ceva guvernului care tocmai a picat, e faptul că au lovit în permanență în antreprenori”

Guvernul care tocmai a picat, a făcut mai mult o politică de stânga decât de dreapta. Dacă e să reproșez ceva guvernului care tocmai a picat, e faptul că au lovit în permanență în antreprenori, fix în oamenii care îi votează și îi susțin, dar nu au lovit absolut deloc electoratul de stânga. E nevoie de un pic mai mult dialog cu mediul de afaceri, dialogul cu mediul de afaceri e o simulare în România.

„Nu știu dacă știți, dar Iașiul are o seră proprie în care se plantează în jur de 12 milioane de fire de flori pe an”

-Având în vedere ca sunteți la un telefon distanță de persoane politice ați inițiat acest dialog?
-Cu politicienii e complicat să inițiezi asemenea dialoguri pentru că ei sunt interesați doar de un termen scurt. Deci dacă vii cu un proiect la ei care se poate împlini în undeva mai puțin de patru ani care e ciclu electoral la ei, sunt atenți poate la ceea ce le spui. Aici e marea problemă și marele ghinion pe care țara asta îl are, că noi de fapt nu avem lideri care să aibă un program pentru țară. Noi avem lideri care au programe personale și le urmăresc cu deosebită atenție. 

-Ați avut și o încercare de a candida la Primăria Iași în 2008. Cum credeți că poate politica locală din Iași să recâștige încrederea electoratului tânăr?
–N-am candidat, m-am retras cu o lună înainte pentru că ajutam candidatul PDL (n.r. Dumitru Oprea) cu prezența mea.  

În Iași, să știți că lumea, eu cred că în mare parte, s-a văzut și la alegeri (n.r. procentele finale alegerilor din 2024: Mihai Chirica ~33%, Marius Bodea 25,1%, Cosette Chichirău 14,2%), e mulțumită de administrarea pe care o are orașul. 

Cred că Iașiul e unul dintre cele mai curate orașe din România. Nu știu dacă știți, dar Iașul are o seră proprie în care se plantează în jur de 12 milioane de fire de flori pe an. Deci toate florile și toate plantele pe care le vedeți în Iași vin din sera orașului.

„Noi, cei mai în vârstă, am văzut multe, eu știu că întotdeauna se poate și mult mai rău”

-Vă întrerup,  este totuși un oraș care are probleme grave de infrastructură, problema spațiilor verzi, iar tinerii nu au încredere în acest electorat, iar dumneavoastră nu aveți nimic de reproșat administrației?
–Da, electoratul tânăr odată la patru ani votează și dacă are o soluție mai bună, sunt convinsă că va putea să o impună. Dar, noi cei mai în vârstă, am văzut multe, eu știu că întotdeauna se poate și mult mai rău. Nu văd încă care e acel mai bine care ar putea să vină, pentru care sincer mi-aș dori să nu pierd ceea ce avem deja. 

Nu îl suspectez pe primarul nostru că e rău intenționat, ci că nu are suficiente resurse pe câte are de făcut în acest oraș. Mie îmi pare foarte rău de presa negativă pe care o au și Mihai Chirica și Costel Alexe.

Admirație pentru Mihai Chirica și Costel Alexe, ,,în ciuda conflictelor” 

–Îi admirați în ciuda conflictelor, dosarelor penale pe care le au, a trimiterilor în judecată? 
-În ciuda conflictelor. Pentru că aici e bine să înțelegeți că Iași e un oraș ciudat. Iași întotdeauna și-a umorât liderii. Eu nu sunt avocatul primarului și nici al lui Costel Alexe, dar o să vedeți că primarului Mihai Chirica i s-a dat neîncepere într-un dosar. Unul din alea care s-a făcut multă vâlvă. A fost închis acum. 

Iașul de 35 de ani nu reușește să aibă lideri care să se impună la nivel național pentru că le sunt tăiate mâinile și picioarele de când ajung în funcții publice, cu asemenea dosare. 

Mi se pare foarte destructiv pentru un oraș cu potențialul Iașului să faci asemenea lucruri politicienilor orașului. Eu cred că dacă tu faci un dosar unui politician și el este achitat, eu cred că procurorul respectiv trebuie să răspundă, și asta nu numai unui politician, ci și unui om obișnuit. 

„Ce credeți, de fapt?”

-Ați avea aceeași părere dacă nu ar fi condamnați?
-Nu, sigur că nu. Dacă se demonstrează că au făcut ceva, orice om trebuie să răspundă pentru ceea ce face, dar tu nu ai voie să distrugi un politician, e practică la noi în oraș. Vrei să-l ai la mână, îi faci un dosar și-ți bați joc de el tot mandatul. Nu e ok.

-În același timp îl lăudați pe Mihai Chirica și în același timp spuneți că n-avem politicieni. Sunt puțin confuză, ce credeți, de fapt?
-Păi nu, dar Mihai Chirica e un politician local. Costel Alexe este managerul orașului Iași. 

-Păi și la care politicieni vă referiți?
– Păi n-avem, tocmai asta e problema. Asta e și întrebarea noastră. Care sunt politicienii noștri de la București? Nu sunt. Pentru că acest oraș este în permanență faultat pe diverse căi, iar modul în care v-am spus e doar unul dintre ele. Moldova e în aceeași situație. Nu avem lideri destul de deștepți care să reușească să se înșurubeze acolo sau dacă avem vreunul, ni-l faultează. 

–Dumneavoastră, dacă ați fi primarul Iașiului astăzi, care ar fi prima decizie politică radicală pe care ați lua-o?
– Aș face o evaluare foarte serioasă a autorităților care țin de primărie cu care lucrez. Și cred că primul lucru la care m-aș uita foarte serios ar fi la cei care administrează tot ce înseamnă patrimoniu cultural și tot ce înseamnă director, șef de instituții de învățământ. 

„Centrul Clujului nu prea arată a centru deocamdată”

-Întotdeauna Iașiul a concurat cu Cluj-Napoca. Ce credeți că a avut Cluj-Napoca de ce s-a dezvoltat în ritmul ăsta? 
-Unu, politicienii. Emil Boc a fost premier atâția ani. Și asta a dezvoltat foarte mult Clujul. Apoi are acolo un arsenal de politicieni, gruparea din zona aia e foarte puternică în politica românească. Numiți-mi mie câțiva politicieni din Moldova sau din Iași care au puterea pe care o au cei din zona Clujului la București. Nu există. 

Deci noi aici ne chinuim de unii singuri. Și ne descurcăm și nu ne plângem. La Iași, acum dacă veți urmări expoziția noastră, veți vedea că avem o comunitate mare culturală deplasată de la Cluj la Iași. Și i-am întrebat și eu, cum deveniți în număr atât de mare la Iași? Și ne-au spus, nu avem săli la Cluj. 

Zic serios? Că te duci la Cluj, te duci la pomul lăudat cu sacul și nu găsești centru pentru că centrul Clujului nu prea arată a centru deocamdată. 

Și, doi, marketing. Primarul nostru are o altă viziune și aici sunt de acord cu el. Primarul nostru nu vrea să facă o foarte mare reclamă Iașului, pentru că nu vrea să atragă foarte mult atenția asupra orașului încât să vină foarte multă lume. Ăsta e un lucru pe care îl apreciez foarte mult la primarul Mihai Chirica. El protejează un pic interesele populației și aici e o strategie deșteaptă. 

Vine foarte multă lume către orașul nostru și lucrurile trebuie controlate. Dacă vă duceți în periferie o să vedeți că zona metropolitana a crescut îngrozitor de mult, sufocă orașul și soluțiile de trafic nu sunt atât de ușoare pe cât își dorește populația.

Nevoia de gândire critică 

-Simțiți că există public pentru produsele de artă la noi în țară?
-O, da! Există! Și noi aici am avut foarte mult dezbatere la început. Noi explorăm și prezentăm artă contemporană. Avem foarte puține lucrări clasice în expozițiile noastre. Arta contemporană e un limbaj de care publicul larg se teme, dar e un limbaj care permite gândirea critică, iar nouă fix asta ne lipsește în România. Prin arta contemporană putem face un exercițiu pentru publicul larg de a învăța să-ți exprime ideile liber. În fața unei expoziții de artă contemporană nu contează dacă-ți place sau dacă nu-ți place. Singurul lucru pe care și-l doresc artiștii contemporani este să genereze o emoție, fie ea  pozitivă sau e negativă, nu contează. 

,,Eu zic că tocmai pe stomacul gol e foarte mult loc de artă”

-Poate vă adresez o întrebare populistă, dar credeți că în contextul situației economice, când oamenii nu mai au bani,  pe stomacul gol mai e loc de artă?
-Eu zic că tocmai pe stomacul gol e foarte mult loc de artă. Și nu numai de artă, de tot ce înseamnă exprimare artistică, indiferent de limbajul pe care artiștii îl folosesc. Pentru că oamenii au uneori nevoie să iasă din gândurile lor, care, din păcate, în ultima vreme sunt negative.

Dacă noi reușim să băgăm în cap oamenilor, chiar pentru o singură întrebare, o idee nouă, care e pozitivă, eu cred că lucrul ăsta va da niște roade incomensurabile pentru societate. Oamenii nu mai sunt provocați de încercări care să-i ducă într-un univers în care speranța încă mai există. Toată presa, din păcate, se chinuie să-i țină în teamă, în grijile zilei de mâine, pe care le avem cu toții.

,,Dar trebuie să știm că după prăpastie nu ai unde să te duci decât în sus”

Momentele în care oamenii vin și împărtășesc impresii și discută despre altceva decât politică sau faptul că poate și-au pierdut locul de muncă sunt momente în care simt că speranța moare ultima. Uneori spirala economică ne duce și în prăpăstii, cum suntem acum, dar trebuie să știm că după prăpastie nu ai unde să te duci decât în sus. 

-Dumneavoastră ce soluții propuneți pentru tinerii artiști să rămână în țară și existe public pentru ceea ce fac?
–Deci Romanian Creative Week e un eveniment care finanțează foarte multe instalații, lucrări dintre cele pe care le expunem și, când spun finanțează, înseamnă că le dăm banii de care ei au nevoie pentru a-și îndeplini visul în țara lor, acasă, la ei.

,,Sumele de care tinerii au nevoie pentru a-și îndeplini visurile sunt undeva între 400 de euro și 3000 de euro”

Surpriza noastră, și e un lucru pe care l-am spus multor politicieni, inclusiv domnului președinte Nicușor Dan, care s-a uitat cu mare atenție și uimire către noi când i-am spus că sumele de care tinerii au nevoie pentru a-și îndeplini visurile sunt undeva între 400 de euro și 3000 de euro.

Deci există tineri care au idei geniale, dar care nu au 2000 de ron ca să-și facă instalația. Deci noi le oferim această șansă, sigur, celor care reușesc să ajungă la noi. Pentru că noi suntem, totuși, un eveniment mic față de dimensiunea imensă, creativă, pe care o are România. Noi avem încredere în ei, avem foarte multe lucruri finanțate de noi și povestea noastră de succes este una dintre ele.

Avem o mulțime de designeri, de tineri artiști care actualmente sunt luați de galerii, sunt manageriați. Au venit galeriștii să vadă ce se întâmplă la Iași și am fost extrem de bucuroși, pentru că până la urmă noi, ceea ce facem aici, e să căutăm printre tinerii din noua generație și să-i scoatem la lumină. Mai departe e treaba galeriilor să vină să-i managerieze, să-i învețe cum să facă bani, să-i învețe cum să crească. Îmi pare rău, dar noi nu suntem o concurență pentru nimeni.

-Câtă susținere primiți de la instituțiile locale?
–Ideea e următoarea: fără sprijinul administrației locale, și aici mă refer la primărie, Consiliul Local Iași, Consiliul Județean Iași, Palatul Culturii, toate muzeele care sunt implicate, universitățile și Ministerul Culturii, care ne sprijină, e imposibil să faci un asemenea eveniment.

Vă dau un exemplu. Sălile pe care Palatul Culturii ni le pune la dispoziție timp de 3 săptămâni, în acest ansamblu în care facem acum interviul, ne-ar costa în mod normal, pentru închiriere, undeva în jur de 180.000 de euro. Vă dați seama că e imposibil să duci un asemenea efort financiar dacă instituția aceasta nu ar fi deschisă colaborării cu RCW.

La fel se întâmplă în toate spațiile publice și în care nu ni se percepe absolut niciun ban de către autoritatea locală. Nu pot să spun că toată lumea e bucuroasă, pentru că unii administratori ai patrimoniului, mă rog, imobiliar al statului sunt depășiți de evenimente și avem destul de multe confruntări.

Există anumite persoane care gestionează acest patrimoniu cultural care nu înțeleg că ei trebuie să fie niște facilitatori în momentul în care Romanian Creative Week intră în oraș, nu niște oameni care pun piedici. Și aici mă refer la un incident pe care chiar l-am avut într-una dintre expozițiile noastre importante din oraș. Unul dintre administratorii locației a decis să intervină într-una dintre expozițiile noastre. Nu era nici autorizat, nici din punct de vedere legal nu avea voie și a depășit cu mult competența. 

Schrotter concepe unele dintre ținutele soției președintelui Nicușor Dan

-Pentru că dumneavoastră ați creat ultimele ținute ale Primei Doamne, cât de important este cum se îmbracă un politician?
–În primul rând, e important cum se îmbracă cei care ne reprezintă pe noi, românii și aici e punctul în care eu am răspuns cu bucurie solicitării administrației prezidențiale. Pentru că așa cum vă spuneam, românii au foarte puține motive de bucurie. Unul dintre ele e dat de cei care ne reprezintă. Dacă cei care ne reprezintă sunt impecabili, fără să-și dea seama, românii primesc un impuls de fericire.

,,Cum arată cei care ne reprezintă e esențial. Și ăsta trebuie să fie un efort al societății”

Câte lucruri ne fac pe noi mândri, în afară de, poate că reușitele sportivilor sau cum a fost acum a Alexandrei Căpitănescu, avem foarte puține motive de bucurie. Cum arată cei care ne reprezintă e esențial. și ăsta trebuie să fie un efort al societății. Vreau să vă spun că eu am vorbit cu mulți colegi de-ai mei, de exemplu, Otilia Flonta a pus la dispoziție genți pentru prima doamnă, Musette, care pune la dispoziție încălțămintea.

Deci nu sunt doar eu, suntem mulți din zona de modă, care pun numărul ca tot românul să fie mândru că e bine reprezentat la acest nivel. Mi-aș dori foarte mult, ca instituția primei doamne să devină o instituție în România, pentru că ceea ce poate să facă o soție, indiferent că e a președintelui sau a oricărui lider, nu poate să facă foarte multă lume din jurul lui. 

„Românii au reușit să vadă dincolo de aparențe”

– Credeți că societatea civilă își alege politicienii după ținută și aparențe? 
– Nu. Mie mi se pare că nouă ne-a trecut de foarte multe ori glonțul pe la ureche în alegeri și nu numai mie și nu știu, cu ajutor oarecum divin am scăpat. Eu cred că românul are acel simț. Se uită dincolo de ecran, simte sufletul omului. 

Noi de câte ori ne-am salvat în alegerile prezidențiale, ne-am salvat pentru că românii au reușit să vadă dincolo de aparențe. Poate că ăsta e norocul acestui popor, că are acest simț care cred că ne vine din străbuni. 

Manipularea este masivă, presa este influențată puternic, au rămas foarte puțini stâlpi ai presei românești care să fie obiectivi. Dar ceea ce nu contorizează nimeni este faptul că românul când se duce la vot, privește în sufletul politicianului și acolo e tare greu să păcălești.

-Păi și politicienii care se îmbracă tradițional, în ie sunt mai aproape de societatea civilă care ,,vede în sufletul omului”, așa cum spuneți?
–Nu, nu cred. Dimpotrivă, eu cred că orice tușă din asta îngroșată nu-și are rostul. Da, când Mirabela Grădinaru a ales să poarte o ie în Statele Unite, la Washington, ăla a fost un mesaj. 

Și a fost o ie pe brandul meu, reinterpretată dintr-o ie autentică pe care am achiziționat-o pe internet și pe care am tăiat-o în bucăți și am refăcut-o modernă. A mers cu un mesaj puternic de autenticitate al poporului nostru, dar politicienii care își pun ie pe ei și care poartă tot felul de însemne tradiționale românești nu păcălesc pe nimeni. Degeaba îți pui ia pe tine dacă limbajul tău este complet neortodox.

Ar trebui să facem așa o recapitulare și să vedeți între politicienii care n-au mințit și care au fost agresivi câți au terminat bine și câți au terminat rău. Președintele Băsescu a fost unul dintre președinții mei preferați și din păcate a fost înconjurat de oameni care l-au tras foarte mult în jos și m-am uitat așa cu atenție să văd cum s-a terminat cu ei și nu s-a terminat bine cu niciunul.