INTERVIU Istoricul Armand Goșu atrage atenția că „nimeni de la Moscova n-a spus că singura problemă care împiedică încheierea păcii din Ucraina este una teritorială”: „Putin nu vrea doar fâșii de teritorii din Ucraina”

Retragerea armatei ucrainene din Donbass este doar una dintre pretențiile Rusiei, care nu a renunțat nici la „denazificare”, nici la demilitarizare, și nu va accepta garanțiile de securitate în forma în care au fost negociate cu Donald Trump de către europeni și ucraineni, apreciază istoricul Armand Goșu, într-un interviu acordat Contributors.ro și publicat de HotNews.

• Armand Goșu predă Istoria politică și diplomatică a Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

Goșu se declară sceptic în privința rezultatelor negocierilor SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi: „Suntem încă în faza unor tatonări, prin care Putin urmărește să câștige timp, pentru a continua ofensiva militară și pe front și atacurile menite să distrugă moralul populației civile”.

„Putin nu vrea doar fâșii de teritorii din Ucraina, el vrea s-o controleze pe toată. Vrea ca întreaga Ucraină să intre sub controlul Kremlinului. Următoarea etapă, peste câțiva ani sau chiar decenii, va fi anexarea Ucrainei, intrarea ei în granițele Rusiei, pentru că – ne-a spus Putin – Ucraina nu există”, avertizează el.

„Nimic nu anunță că ne apropiem de o pace durabilă”

– Aveți așteptări mari de la noua rundă de negocieri între Rusia, SUA și Ucraina?
– Ar fi total nerealist să am așteptări, nimic nu anunță că negocierile de pace vor avansa și că ne apropiem de o pace durabilă. Pot imagina diverse scenarii în care presiunea lui Donald Trump va începe să funcționeze și asupra Rusiei, nu doar a Ucrainei. Sau că Putin ar vrea să-l ajute pe Trump să primească premiul Nobel pentru pace, pentru a pune bazele unei noi ere în relațiile dintre Moscova și Washington. Sau că Trump are nevoie de un succes în politica externă pentru a-și mai consolida poziția în sondaje, mai ales după tensiunile din Minneapolis, soldate cu uciderea de către ICE a doi cetățeni americani, iar Putin ar fi capabil să-i facă un astfel de cadou. Dar chiar și în acest caz, așteptările ar trebui să se limiteze la un fel de armistițiu, nu la o pace durabilă. Cu atât mai puțin la o pace justă.

– Dar dacă americanii, în schimbul garanțiilor, așa cum a scris Financial Times, ar obține  – prin presiune – de la ucraineni o retragere completă din Donbass, să spunem, atunci încheierea păcii ar fi posibilă?
– Nu cred că ucrainenii ar ceda la un astfel de șantaj. Pentru că ei, spre deosebire de americani și occidentali, în general, înțeleg ce vor rușii. Vă atrag atenția că nimeni de la Moscova n-a spus că singura problemă care împiedică încheierea păcii este una teritorială. Retragerea armatei ucrainene din Donbass este doar una din pretențiile Rusiei. 

„Rusia n-a renunțat nici la «denazificare», nici la demilitarizare”

Recent, Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pe politică externă, a spus într-un interviu la Pervîi Kanal, cum ar veni la noi TVR 1, că problema teritorială este importantă, „dar multe alte probleme rămân pe ordinea de zi”. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov a spus, repetat, că poziția Rusiei nu s-a schimbat și a trimis la discursul lui Putin de la Colegiul Ministerului de Externe din iunie 2024, unde sunt enunțate condițiile de pace ale Rusiei. Putin însuși a întărit această poziție. 

Purtătorul lui de cuvânt, Dmitri Peskov, flutură pentru presa rusă, dar văd că și presa internațională a preluat, sintagma „formula Anchorage”, care trimite la un soi de aranjament nescris între Putin și Trump, realizat cu ocazia întâlnirii din Alaska. Și care se referă la mult mai mult decât la Donbass. 

Deci, Rusia n-a renunțat nici la „denazificare”, nici la demilitarizare, nu va accepta niciodată garanțiile de securitate în forma în care au fost negociate de europeni și ucraineni cu Trump. De unde și nervozitatea Moscovei, la declarațiile făcute de Rutte, secretarul general al NATO la Kiev, privind dislocarea de trupe ale statelor membre ale Alianței, pe teritoriul Ucrainei, după încheierea războiului. Iar cei care vorbesc despre cedarea Donbass-ului nici măcar nu înțeleg despre ce vorbesc.

Există un Donbass istoric, ale cărui granițe depășesc semnificativ limitele administrative ale regiunilor Lugansk și Donețk. Dacă Rusia primește – la presiunea americanilor – ultimele 20% din Donețk, pe care nu reușește să le ocupe militar, nu înseamnă că peste ceva timp Putin nu se va întoarce să ceară de la Ucraina și teritorii din regiunile Dnepropetrovsk și Zaporojie, pe motiv că au făcut și ele parte din Donbass. Știți bine că Putin iubește foarte mult istoria. Care e ca o plastilină în mâna lui, îi dă ce formă vrea. Nimic nu este mai impredictibil în Rusia ca istoria. Asta se întâmplă cu popoarele complexate, dacă produc acest tip de lideri.

Cu riscul de a vă plictisi, o să repet încă odată: Putin nu vrea doar fâșii de teritorii din Ucraina, el vrea s-o controleze pe toată. Vrea ca întreaga Ucraină să intre sub controlul Kremlinului. Următoarea etapă, peste câțiva ani sau chiar decenii, va fi anexarea Ucrainei, intrarea ei în granițele Rusiei, pentru că – ne-a spus Putin – Ucraina nu există. Nu există limbă, nu există popor, națiune, astea sunt mofturi. Ucraina e o simplă provincie a Rusiei, nimic mai mult.

„Elita rusească nu acceptă existența unei Ucraine suverane”

– Deci, adevăratele negocieri de pace, care ar putea să conducă la un rezultat, vor fi și despre altceva. Sau în primul rând despre altceva, nu doar despre teritorii?
– Exact. Vor fi mai puțin despre teritorii – cui va aparține Donbass? – cât despre viitorul statalității ucrainene, despre viitorul Ucrainei în sistemul european de securitate.

Important este ca Putin, ca elita moscovită să accepte că există un stat suveran Ucraina. Acesta mi se pare firul roșu pe care-l urmăresc ucrainenii, dar a cărui miză nu este înțeleasă de occidentali.

– Și cum ar trebui să arate un acord de pace prin care Moscova recunoaște Ucraina? Din 1992 încoace, Rusia a semnat tratate politice cu Kievul, tratat de frontieră, sute dacă nu cumva mii de acorduri, și în toate se menționează că Ucraina este stat independent și suveran.
– Din declarațiile ministrului ucrainean de Externe rezultă că va fi un sistem complicat de tratate. Deci, nu se va semna un tratat de pace direct între Kiev și Moscova, ci Ucraina va semna cu SUA un document care va conține și garanțiile de securitate, iar Rusia va semna tot cu SUA. N-o să existe un document între Ucraina și Rusia, cel puțin în prima fază. Poate că din cauza faptului că Rusia va forța, cum a făcut-o adesea, interpretări în favoarea ei, care interpretări încalcă adesea litera, dar mai ales spiritul documentului. Piesa centrală în acest mecanism complicat, care și ordonează piesele pe tablă, va fi Washington-ul.

Din toate, dar absolut toate, declarațiile liderilor ruși rezultă că Moscova continuă să ceară încheierea războiului în condițiile anunțate de Putin în iunie 2024. Adică cere denazificare, demilitarizare, statul special al limbii ruse, al Patriarhiei Moscovei. Asta confirmă că elita rusească nu acceptă existența unei Ucraine suverane.

„Cel mai important lucru pentru Putin este să poate declara victoria la finalul acestei faze a războiului”

– Și dacă Moscova nu mai cere acest lucru, înseamnă că va accepta o Ucraină independentă?
– Da, eu așa interpretez. Și cred că este posibil ca în următoarele luni, undeva mai spre primăvară, Putin să dea semne că se va mulțumi doar cu unele teritorii anexate. Va centra discuția pe Donbass. Asta și pentru că-l va obliga situația precară a economiei și finanțelor din Rusia, pe fondul scăderii drastice a încasărilor din exportul de petrol. La fel și dificultatea de a mai înrola 35-40.000 de oameni pe lună, cât reprezintă media lunară a pierderilor din armata rusă în acest moment. 

Noul ministru ucrainean al apărării, Fedorov, a spus că obiectivul Ucrainei este să reducă lunar cu 50.000 numărul trupelor rusești. Asta înseamnă un deficit anual de 120.000-180.000 de militari, ceea ce reprezintă un procent serios din cei circa 750.000 de militari ruși implicați în acest moment pe fronturile din Ucraina.

– Deci, care poate fi condiția esențială pentru Putin ca să accepte încheierea războiului?
– Cazul lui este complicat pentru că este vorba de supraviețuirea politică. A lui personală, dar și a regimului său. Cel mai important lucru pentru Putin este să poate declara victoria la finalul acestei faze a războiului. La rândul lui, Zelenski și eroica națiune ucraineană, dar și susținătorii occidentali ai acesteia, vor să poată declara că Ucraina nu a fost înfrântă. Lucru care – în principiu – este posibil.

– Care e actuala „fază a războiului”?
– Nu am motive să cred că elita rusească va abandona prea curând o cultură strategică imperială și va accepta independența Ucrainei, ca și a altor foste republici sovietice, deci prăbușirea Uniunii Sovietice, a Imperiului rus. Asta s-ar putea întâmpla doar dacă Rusia ar fi înfrântă, iar elita ei ar fi supusă unui proces similar cu cel de denazificare de după al doilea război mondial. Fără acest proces, este nu doar posibil, ci chiar probabil ca peste o vreme, câțiva ani sau câteva decenii, timp în care Rusia subminează prin război hibrid statalitatea ucraineană, Moscova să încercerce din nou să anexeze Ucraina.

„Presa de la Moscova le transmite analiștilor vestici să aibă grijă ce fumează, că au halucinații”

– Deci negocierile de acum de la Abu Dhabi vor avea un aport la negocierea păcii?
– Greu de spus. Nu m-aș încumeta să trag concluzii. Din ce citesc, presa occidentală, ucraineană, rusească, rezultă că părerile sunt împărțite. 

Presa de limbă engleză din SUA și Europa vorbește de unele progrese, de garanții militare acordate Ucrainei, presa de la Moscova le transmite analiștilor vestici să aibă grijă ce fumează, că au halucinații, ucrainenii sunt neîncrezători atât în analizele americane, care de multe ori au fost total pe lângă, și le citesc cu îngrijorare pe cele din presa rusă.

Un oraș de milioane de locuitori, fără lumină, fără căldură, fără apă, la minus 20 de grade, nu creează un context favorabil unor negocieri de pace. Faptul că dronele rusești folosesc rețeaua lui Elon Musk, Starlink, și atacă autobuze cu muncitori, omorând zeci de persoane, nici asta nu ajută. 

După bombardamentele rusești din noaptea de 2-3 februarie, după scandalul Epstein care le-a întărit convingerea ucrainenilor și europenilor că serviciile rusești au țesut în America o plasă deasă în care au prins personalități de prim rang ale elitei americane, după moratoriul de o săptămână cerut de Trump personal lui Putin privind bombardarea infrastructurii energetice din Ucraina, pe care Rusia nu l-a respectat iar SUA nu a reacționat, e greu de spus că sunt cele mai prielnice condiții create chiar și pentru discuții tehnice. 

Participarea emisarului lui Trump, Steve Witkoff, și a ginerelui Jared Kushner, întărește percepția că suntem încă în faza unor tatonări, prin care Putin urmărește să câștige timp, pentru a continua ofensiva militară și pe front și atacurile menite să distrugă moralul populației civile.

– Totuși, contribuția adusă de Witkoff și Kushner se spune că e esențială în acest negocieri, nu?
– Poate fi esențială, dar într-un sens negativ. Ei n-au cunoștințe de bază despre Ucraina, despre Rusia, despre Europa de Est, despre istoria acestei regiuni, despre diplomație. Niciunul nu înțelege cu adevărat de ce a început acest război, cine l-a început, cine e agresor și cine e victimă, cum se desfășoară războiul, care sunt obiectivele părților implicate. Dacă nu știi aceste lucruri, n-o să poți imagina un scenariu privind condițiile în care s-ar putea restabili pacea.

Witkoff și Kushner nu înțeleg lucruri elementare, adică faptul că e un război caracterizat de masive strămutări de populație, de enorme distrugeri materiale, de atacuri zilnice asupra civililor. Important ca la negocieri să participe oameni care înțeleg importanța garanțiilor de securitate, a descurajării, a evitării escaladării. Negocierile presupun anumite competențe pe care Witkoff și Kushner nu le posedă.

Administrația Trump tratează războiul din Ucraina ca pe o tranzacție imobiliară. Ucraina nu are nevoie de astfel de mediere, ci de un partener care înțelege că un acord de pace fără garanții asumate cu responsabilitate este doar o pauză înaintea următoarea invazii.

Administrația de la Washington îi cere Ucrainei să negocieze cu Rusia, în timp ce aceasta continuă să lanseze drone, rachete de croazieră și balistice. Fiecare atac discreditează ideea unei diplomații de bună credință. Fiecare atac subliniază necesitatea încheierii acestui război în condiții care să împiedice repetarea lui.