Sectoare de drum care nu apar pe harta aplicației TollRo
HotNews: Care sunt problemele mari pe care vi le raportează membrii asociației, legat de sistemul TollRo?
Radu Dinescu: Problemele sunt extrem de multe și diverse, pe măsură ce tot mai mulți transportatori reușesc să-și creeze cont în portalul respectiv și încep să îl utilizeze pe cât mai multe sectoare de drum. Am găsit sectoare de drum care nu sunt pe hartă sau tot felul de probleme legate de diferite segmente și trasee de drum care fac subiectul TollRo.
Problemele mari au fost cele legate de crearea conturilor, pentru că nu exista posibilitatea de confirmare a unor conturi noi în primele 12 ore. Au fost probleme cu procesarea plăților, iar acestea erau capitale și pentru că – dacă nu pot să-mi fac cont – deși am toată bunăvoința și vreau să mă înregistrez și vreau să plătesc, nu pot face asta. Oamenii și-au făcut conturi, au dat drumul la plăți, însă ele nu veneau în portofel și nu se făcea transferul. Vodafone a spus în cursul zilei de joi că s-a rezolvat și, într-adevăr, nu au mai fost raportate aceste tipuri de probleme. Au apărut însă altele.
„Îți dă traseul foarte aiurea”
– Dați-mi încă un exemplu de probleme constatate de șoferi.
– Spre exemplu, tichetul de rută se face extrem de dificil. Dacă îți pui punctele de capăt se face foarte repede, doar că traseul ți-l dă foarte aiurea, de multe ori ți-l dă prin orașe, iar camionul nu are ce să caute prin oraș.
Însă dacă nu respect traseul prin oraș, am să fiu penalizat că nu l-am respectat, iar în momentul în care ajung la marginea orașului, dacă trec pe centură și este vreo cameră acolo, mă va depista că n-am taxa de drum plătită pe segmentul respectiv. Și, conform legii, îți dă 2.000 de lei „notă de plată” dacă nu poate să-ți determine distanța parcursă.
– Aplicația poate să-i trimită pe șoferi prin locuri unde camioanele au interzis în anumite ore sau zile?
– Toate interdicțiile sau restricțiile de circulație de la nivel local și județean nu sunt coroborate cu cele de pe drumurile naționale și puse pe hartă. Și atunci, apar situații de genul în care, dacă ruta pusă este de la Zalău la Bascov, îi trimite prin mai multe orașe.
Când ajung la orașele acelea și nu merg pe centură, vor primi sancțiune de la CNAIR. Dacă merg prin oraș, vor primi sancțiune de la acel oraș, că nu au voie cu camionul prin mijlocul localității.
Unii transportatori au fost nevoiți să comande telefoane noi pentru a folosi TollRo
– Mai sunt și alte probleme legate de aplicație, din ce ați aflat de la șoferi?
– În aplicația de pe telefon trebuie creat cont de e-mail pentru fiecare șofer. La firmele cu peste 100 de camioane, șoferii nu au toți e-mail și poate nici nu vor să aibă, este treaba lor. Cine a gândit abordarea nu s-a gândit la firmele de transport, ci la persoanele fizice.
Firmele de transport sunt proprietarele vehiculelor și au angajați șoferi, firmele de transport vor să gestioneze costurile și nu vor să transmită șoferilor această responsabilitate și nici șoferii nu vor să o aibă.
Plus că aplicația TollRo se „contrazice” cu aplicația RO e-transport. Trebuie să ai două pe telefon, iar șoferul ce face? Se uită la două aplicații pe telefon, contrar Codului rutier, sau conduce camionul? Trebuie să fii mereu atent…dacă n-ai semnal, dacă n-ai bani, dacă n-ai baterie…
Mai este ceva. Trebuie văzut pe ce modele de telefon poate rula aplicația. În teorie, ar fi vorba despre telefoane care au cel puțin Android 7 sau minim iOs 13. În realitate, eu am stat de vorbă cu oameni de la firme care au telefoane de acum 3-4 ani și aplicația nu funcționează. Rezultatul? Să vedeți ce vânzări de telefoane s-au făcut în ultimele zile…
Oameni de la mai multe firme mi-au spus că, dacă aplicația nu a mers, au comandat, spre exemplu, 150 de telefoane noi. Deși, teoretic, poți să folosești telefoane de aproape zece ani vechime, realitatea arată că telefoanele de 3-4 ani vechime, dacă nu sunt unele performante, nu pot să facă față solicitării acestei aplicații. Este un pic forțat să-i obligi pe oameni să cumpere echipamente noi și abonamente noi și să facă și conturi de e-mail pe numele șoferilor.
„Defecte intermitente”
– Ministrul Transporturilor a anunțat că șoferii nu vor fi sancţionaţi dacă nu-şi duc la îndeplinire obligaţiile legale, în cazul unor disfuncţionalităţi ale aplicaţiei. Cât de utilă este măsura?
– Este capitală. Noi am stat joi, de la ora 13 până seara la minister și am vorbit și cu cei de la CNAIR, dar și cu cei de la Vodafone și Maguay. Sunt o multitudine de aspecte mărunte, care, fie funcționează, fie nu…se numesc „defecte intermitente”.
CNAIR pusese anunțul cum că aplicația are probleme de natură tehnică și șoferii își puneau problema: stau cu ochii pe telefon în camion și zic stai, că acum a dat CNAIR comunicat că merge aplicația și acum mă sancționează, acum nu mă sancționează…..
Ne-am dus cu o serie de probleme, le-am înaintat către ministru și către CNAIR, le-au verificat și au confirmat că au apărut intermitențe în comunicare. S-a decis ca – până când lucrurile se stabilizează – CNAIR să mențină anunțul acesta tehnic în care spune că site-ul are probleme și atunci, în baza lui, CNAIR și ministerul pot să aplice acel articol 9 din norme, astfel încât utilizatorii datorează taxa, dar nu vor fi amendați, nu vor plăti „nota de plată” de 2.000 de lei pe perioada de 72 de ore.
„Ne-am fi dorit amânarea aplicării sistemului”
– Când a început exact această perioadă de 72 de ore?
– Pe 1 octombrie, la ora 00.00, așa că va cuprinde zilele de 1, 2 și 3 octombrie. Mai mult de atât nu ai ce să vrei, să nu plătești amenda…
Acum, la nivel de industrie, oamenii pot să aibă această siguranță cu cele 72 de ore, dar este posibil ca totul să se stabilizeze tehnic mai repede. Dar ne-am dorit să fie până la 72 de ore și după, dacă se constată în continuare disfuncționalități, vrem să se reia aplicarea acestui articol, până când lucrurile sunt mai mature. Sperăm să se corecteze cât mai multe lucruri în perioada aceasta.
Și noi ne-am fi dorit să amânăm aplicarea sistemului, cum a cerut chiar CNAIR pe 18 septembrie. Am fi vrut 1 aprilie, dar voința politică unanimă și fermă a fost că se aplică la 1 octombrie.
Am înțeles aceste lucruri, din varii motive legate de PNRR. Am zis ok, porniți la 1 octombrie, însă vă solicităm să nu ne aplicați amenzi timp de șase luni de zile, perioada pe care chiar administratorul sistemului a considerat-o necesară pentru a face sistemul cu adevărat funcțional sau matur.
O testare prea scurtă și note extrem de mici
– Din ce mi-ați spus până acum, sistemul era nepregătit de lansare. Însă cum a fost perioada de testare?
– Testarea a fost mult prea scurtă. Era prevăzut să dureze două luni, dar până la urmă ea s-a redus la două săptămâni.
– Pe magazinul de aplicații Google Play, TollRo are nota 1,2 din peste 450 de review-uri, aproape minimul posibil. Însemnă că nu s-a putut testa?
– Într-adevăr, nu s-a putut testa. La a început a putut fi descărcată, însă nu a putut fi folosită și apoi de luni până marți a fost blocată.
– UNTRR spunea într-un comunicat emis pe 1 octombrie că TollRo blochează transporturile rutiere și afectează funcționarea economiei. De ce este atât de grav?
– Comunicatul nostru a fost emis înainte de decizia Ministerului Transporturilor de a anunța suspendarea aplicării amenzilor timp de 72 de ore. În condițiile în care amenziile nu erau suspendate, vă spun că multe camioane de la numeroase firme preferau să nu funcționeze, pentru că se expuneau la o amendă de 2.000 lei la fiecare 12 ore.
De aceea și noi am anunțat despre pericolul disfuncționalităților și imposibilitatea de a merge și de a respecta programele de încărcare și descărcare. Situația este foarte delicată…adică acesta este câștigul unui camion pe o lună de zile…ce să fac, să plătesc 400 de euro la fiecare 12 ore?
Noua taxă riscă să ducă la scumpiri: „Nu avem cum să absorbim așa ceva”
– Marea schimbare de la 1 octombrie ține de trecerea aceasta de la rovinietă la taxarea pe kilometru, iar UNTRR spunea recent că CNAIR va încasa de 5-10 ori mai mulți bani datorită noilor taxe de drum, în comparație cu veniturile aduse de rovinieta anuală care a fost până acum în vigoare. Cât de mult vor fi afectați transportatorii?
– Nu avem cum să absorbim așa ceva, este absolut imposibil. Toate taxele astea trebuie transferate integral și imediat către clienți și vă spun că nu există nicăieri în Europa o situație în care transportatorul să nu primească banii pe taxele de drum. Nu există. Se negociază orice altceva, se poate negocia, dar costurile acestea care sunt clare, fixe, aceleași pentru toată lumea, nu există să fie discutate.
Să vă dau un exemplu: 10.000 de kilometri pe lună parcurși în România, 120.000 km pe an pentru o companie „hărnicuță”, pentru că în general parcursul este un pic mai mic. Rovinieta a fost, până în septembrie anul trecut, 1.210 euro pe an, adică aproape un cent pe kilometru. Dacă punem 1.425 euro pe an de anul trecut din septembrie, o rovinietă pentru camionul de 40 de tone înseamnă 1,12 cenți pe kilometru.
Acum venim și urcăm la 48 bani/km pe autostradă și 24 de bani pe kilometru pe drum național pentru un camion mare Euro 6. Asta înseamnă 11.000 de euro dacă merg pe autostradă sau 5.500 euro dacă merg exclusiv pe drum național. Și, într-un scenariu mixt, care este cel mai realist, adică jumătate autostradă, jumate drum național, rezultă un cost de 8.300 de euro pe an. Faceți socoteala de la 1.400 euro, la 8.300 euro și aici vorbim despre Euro 6… Dacă am coborî la Euro 5 sau Euro 4, ele sunt majorate procentual.
„Comercianții pot folosi acest pretext să crească prețurile la raft”
– Credeți că se vor scumpi produsele la raft din cauza acestor taxe de drum mai mari?
– Trebuie știut că participarea costului cu transportul rutier în prețul final al produsului la raft în România în medie reprezintă 2.7-2.8%. Avem 4.7% la apa minerală, deoarece este un produs voluminos, greu și extrem de ieftin și acolo este ponderea mai mare. Dacă vorbim despre orice altceva – o conservă de legume sau de carne – cu cât produsul e mai scump, cu atât ponderea transportului rutier scade la sub 1% din prețul de la raft.
– Deci credeți că nu se vor vedea în supermarket creșteri de preț strict din cauza acestor noi taxe?
– Nu. Dacă am un impact maximal de 8% în costul de transport, 8%, dacă îl aplic la 2.8%, vă dați seama că este nimic, adică 10% ar fi 0.28%. Doar că – și asta e realitatea – așa cum s-a întâmplat și la scumpirea motorinei, comercianții pot să folosească acest pretext pentru a crește prețurile. Însă acum lucrurile sunt un pic diferite, iar acesta este un cost care vine doar în industria de transport rutier.
Scumpirea energiei în martie, sigur că putea să-l afecteze și pe cel care produce carne sau pâine, fiindcă avea facturi la energie în multiple zone unde prețul s-a majorat. Mulți spuneau atunci că a crescut prețul la motorină și se luau de noi, însă le-am spus să nu mai dea în noi, fiindcă motorina s-a scumpit cu 25-30% și a trebuit să adăugăm undeva pe la 12-15% la prețurile de transport.
Avem încă taxe mici de drum față de alte țări europene: „Afară se plătesc când 80-90% din infrastructura taxată este compusă din autostrăzi”
– Alte țări din jur au acest sistem de taxare la kilometru, au și taxe mai mari decât cele care au intrat în vigoare. Este un fel de normalizare și în România…
– Există reglementări europene, sunt directive și sunt prevăzute toate situațiile și modurile de taxare pentru statele membre. Majoritatea statelor membre merg pe chestiile simple și taxează vehiculele de marfă de peste 12 tone și au posibilitatea să se ducă în jos, să taxeze mai jos și s-a coborât la 3,5 tone.
Focusul este pe vehiculele de marfă unde competiția este mare în Europa. Acolo lucrurile sunt foarte bine reglementate vis-a-vis de faptul că puteai să le taxezi pe timp, însă ai obligația să te muți pe taxare pe kilometru și trebuie să ții cont și de emisiile poluante, de utilizarea infrastructurilor, de poluarea sonoră. În plus, noi nu avem componenta de dioxid de carbon. Germania a adăugat-o și a aplicat o creștere la Euro 6 de la 19 cenți pe kilometru, la 34 de cenți pe kilometru.
Deci noi suntem la un minim, aveți dreptate. Însă este bine că e minimul acesta pentru că e un proces de învățare și avem o flotă extraordinar de învechită. Și nici nu avem drumuri. În afară, aceste taxe se plătesc, în principal când 80-90% din infrastructura taxată este compusă din autostrăzi, nu din drumuri naționale.
