INTERVIU Medicul Sandra Alexiu: Va fi foarte greu să diferențiem gripa de COVID-19. O combinație între cele două boli ar putea fi dramatică pentru copilași

Medicilor le va fi foarte greu să diferențieze gripa de COVID-19, în acest sezon rece, mai ales că ambele boli afectează cu precădere aceleași grupe de risc, cu o excepție – copiii, afirmă Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, într-un interviu acordat HotNews.ro. Sandra Alexiu spune că atât ea, cât și colegii ei medici, se așteaptă la un sezon rece mai greu decât de obicei, și avertizează că o combinație între gripă și COVID-19 „ar putea fi dramatică pentru copilași”.

„Dacă ne închipuim că există pastile minune care să ne crească imunitatea, greșim foarte tare”

Ne așteaptă un sezon greu, pentru că de obicei în sezonul rece circulă o mulțime de virusuri, „de aceea li se și spune virusuri de sezon, care creează o serie de infecții de diverse grade de dificultate. Ele afectează diferit persoanele, în funcție de modul în care se apară fiecare prin propria imunitate”, spune Sandra Alexiu.

Medicul Sandra Alexiu

„Împotriva majorității infecțiilor produse de bacterii avem antibioticele. Ele ne ajută să supraveghem destul de bine aceste tipuri de infecții. Din păcate, la virusuri nu stăm la fel de bine, antibioticele NU omoară virusuri. Cum nu există o armă eficientă împotriva virusurilor, un medicament minune, ne rămâne să avem grijă sa ne pregătim propria noastră armată de apărare: imunitatea personală”, explică medicul Sandra Alexiu.

Imunitatea pesonală nu este însă un mecanism pe care să îl reglezi cu ușurință, mai spune Sandra Alexiu: „Da, avem vaccinuri care stimulează apărare imunitară împotriva unor anumite infecții virale. Avem date moștenite din familie.”

„Dar dacă ne închipuim că există pastile minune care să ne crească imunitatea, greșim foarte tare”, subliniază medicul.

Va fi foarte greu să diferențiem gripa de COVID-19

Dacă este vorba să comparăm gripa și COVID-19 cu infecțiile de sezon, evident că vorbim despre infecții complet diferite, spune medicul Sandra Alexiu. „Și cu toate că este dificil uneori să le diferențiem dintr-o privire, dacă insistăm un pic, putem să avem niște soluții.”

„Ce este bine să știm este că gripa și COVID-19 afectează cu precădere cam aceleași grupe de risc, cu o excepție – copiii. După cum toată lumea știe, copiii fac în general forme ușoare sau asimptomatice de COVID-19, sunt extrem de puține cazuri în lume cu complicații sau forme grave, în timp ce gripa afectează foarte mult copiii. Din acest motiv, o combinație între cele două boli ar putea fi dramatică pentru copilași”, avertizează medicul.

Acesta este și motivul pentru care, având în vedere că pentru gripă avem la dispoziție atât teste rapide, cât și vaccin, „adică avem arme de luptă, recomandăm să se facă vaccinarea antigripală a copiilor încă de la vârsta de 6 luni, când este posibil acest lucru. Începând de la sfârșitul lunii septembrie, noi avem în cabinete, de la Ministerul Sănătății, inclusiv vaccinul pentru copii foarte mici, pentru categoria 6 luni – 3 ani. De la vârsta de 2 ani se poate administra și vaccinul gripal intranazal, care este un vaccin viu atenuat – se administrează fără ac, este ca un spray care se dă în cele două nări. Iar de la vârsta de 3 ani se poate administra vaccinul tetravalent, care vine de la Ministerul Sănătății, este același vaccin ca la adulți”, spune medicul Sandra Alexiu.

Ea avertizează că, în acesr sezon rece, „va fi foarte greu să diferențiem Gripa de COVID-19, formele mai grave, pentru că în general ele sunt infecții acute respiratorii care afectează plămânul, așadar căile respiratorii inferioare, și se manifestă CLINIC foarte asemănător – pacienții au febră, tușesc, au dureri de mușchi, dureri de cap, febra este înaltă, nu cedează la nimic. Pur și simplu este uneori imposibil să diferențiezi clinic gripa de COVID, mai ales că nu toți pacienții au tulburări de gust și miros, așa cum se cunoaște deja. Așa că va fi foarte complicat pentru consultațiile de prim impact. Avem la îndemână definiția de caz, desigur, în permanentă schimbare, dar asta face cu atât mai dificilă alegerea medicului, fiindcă evident nu vom avea capacitatea de a testa toti pacienții care vor avea simptomele. Vom ajunge în curând în situația să decidem imediat, chiar și în lipsa testării, ce e de făcut, folosind mai multe criterii, inclusiv vârsta!”

„De aceea, insistăm pentru faptul că pentru gripă avem teste rapide care sunt extrem de convenabile ca preț și pe baza cărora putem pune diagnosticul de gripă A sau gripă B și există și terapii care se pot folosi în stadiile incipiente de gripă”, adaugă medicul.

Cel mai important lucru: Pentru gripă avem vaccin

Ce este cel mai important este că pentru gripă avem vaccin, amintește Sandra Alexiu: „Ca să putem preveni gripa avem deja un vaccin și chiar Organizația Mondială a Sănătății a recomandat să începem mai devreme vaccinarea în acest an. Din fericire, și Ministerul Sănătății s-a ținut de cuvânt și a trimis primele doze de vaccin exact la data de 15 septembrie în DSP-uri, așa cum a promis.”

Cu toate acestea, sunt și forme care sunt înșelătoare, spune medicul Sandra Alexiu: „Atâta vreme cât știm deja că 85% dintre cei care fac COVID-19 fac forme ușoare sau asimptomatice, cel mult forme medii, deja nu mai reușim să diferențiem aceste infecții de cele de sezon. De asemenea, sunt și pacienți la care apar simptome digestive: diaree, vărsături, dureri de burtă, tulburări de scaun și dureri abdominale cu balonare. În aceste cazuri, deja putem să confundăm – de exemplu – cu enteroviroze sau cu infecții cu rotavirus. Mai ales la copii. Este foarte greu să facem aceste diferențieri.”

Din acest motiv, din definiția de caz a Institutului Național de Sănătate Publică pentru COVID-19 reiese că dacă apar aceste simptome, care pot fi și de COVID, se recomandă testarea: „Eu nu cred, însă, că vom avea posibilitatea să testăm toți pacienții care vor avea simptomatologie de acest tip. Gândiți-vă numai că abia au început școlile și eu am avut în cabinet pacienți care merg de câteva zile de școală cu infecții respiratorii. Să se facă testare pentru toate aceste persoane depășește mult capacitatea acestei țări.”

Ce putem face pentru a ne feri de infectare? „Principalele noastre preocupări acum ar trebui să fie în continuare să purtăm măști, să le purtăm corect, pentru că și aceasta este o problemă, să ne dezinfectăm mâinile, să le spălăm cât se poate de bine minimum 20 de secunde cu apă și săpun, să folosim geluri dezinfectante, pe care să le folosim tot așa, minimum 20 de secunde dacă nu avem la dispoziție apă și săpun, să păstrăm distanța de minimum 1,5 metri între noi și în felul acesta putem să limităm mult circulația tuturor virusurilor din sezon, nu doar a COVID”, este sfatul medicului Sandra Alexiu.

„Ca dovadă și ca argument, anul trecut, după ce a apărut SARS-CoV2 în decembrie în China și s-au impus măsuri de izolare, sezonul de gripă s-a terminat brusc. Circulația virusului gripal a încetat datorită faptului că oamenii au stat în case și s-au aplicat măsurile de izolare, nu a mai circulat virusul și nu s-au mai înregistrat cazuri de gripă. În ceea ce privește România, sezonul de gripă începuse destul de ‘promițător’, dacă pot spune așa și se prefigura că o să avem destul de multe cazuri. Dar măsurile de izolare care au fost impuse și la noi au pus punct destul de brusc circulației virusului și în România”, amintește medicul.

O speranță este reprezentată de faptul că, în emisfera australă, datorită purtării măștilor, s-au înregistrat extrem de puține cazuri de gripă: „Dacă tragem cu ochiul la ceea ce se întâmplă în emisfera australă, unde anotimpurile sunt invers decât la noi și tocmai ce s-a terminat anotimpul rece, s-au înregistrat extrem de puține cazuri de gripă, virusul aproape că nu circulă. Pe de o parte datorită faptului că se continuă cu măsurile de izolare, dar, evident, și datorită vaccinării. Pentru că acoperirea vaccinală în țări ca Australia este imensă, Australia vaccinează minimum 75% dintre persoanele aflate la risc, o diferență enormă față de România, care atinge cu greu 8%.”

În acest sezon rece, esențial este ca românii din grupele cu risc de îmbolnăvire să se vaccineze împotriva gripei: „Asta înseamnă TOȚI copiii între 6 luni și 5 ani, pentru gripă, dar și celelalte grupe de risc, în special persoanele peste 65 de ani, persoane cu boli cronice de orice vârstă, inclusiv copii, personal medical, să nu uităm de gravide.”

Grupele de risc sunt asemănătoare în cazul gripei și al COVID-19

Persoanele care nu fac parte din grupele de risc pot cumpăra vaccinul din farmacie, cu rețetă de la medic, iar prețul lui este undeva la 50-60 de lei pentru cel injectabil și aproximativ 125 de lei pentru cel administrat intranazal (doar pentru copii!). O problemă este însă faptul că, în acest moment, vaccinul se găsește foarte greu în farmacii.

„Cu vaccinul se merge la cabinetul medicului de familie pentru a fi administrat, preferabil cât mai repede după ce a fost luat din farmacie, el nu trebuie să stea mult timp la căldură. Dacă nu se poate duce imediat la medic, atunci pacientul trebuie să fie instruit riguros în farmacie, despre cum trebuie transportat și păstrat vaccinul până la administrarea sa de către medic!”, explică medicul Sandra Alexiu.

„Să nu uităm să spunem că există și vaccinul pentru copii, care se face fără ac. Este important de amintit și faptul că, în cazul copiilor până în 9 ani care fac pentru prima data în viață vaccinul, el trebuie făcut în două doze la interval de minimum o lună”, adaugă ea.

Anul trecut, cererea a fost mult mai mare decât în urmă cu 2 ani, vaccinul s-a epuizat foarte repede, în octombrie, și din păcate nici nu prea a mai venit, pentru că a fost solicitarea mare peste tot în lume, amintește Sandra Alexiu. „Și anul acesta, solicitarea este imensă. Iar numărul de doze este limitat, nu există un robinet pe care să îl deschizi și să curgă vaccinul. Producția durează câteva luni, în luna martie se anunță structura lui, iar apoi începe sinteza.”

„Dozele pe care le primim sunt mai puține decat cele pe care le solicităm de obicei, de aici, din numărul de doze solicitate și relația dificilă cu direcțiile de sănătate pubică derivă și reticența medicului de familie de a comanda prea multe doze. Pacienții trebuie să știe că plata dozelor restante poate fi pusă pe seama medicului de familie, care nu are voie sa le pastreze, ci le pastreaza ahivate in conditiile de siguranță…”, încheie medicul Sandra Alexiu.