INTERVIU Ministrul Maria Ligor: Este important ca orice alegator sa poata vota prin corespondenta, nu doar cei din straintate/ Doua treimi dintre romanii din afara spun ca vor sa revina in tara, dar numarul celor care sunt gata sa faca pasul este mic/ Plus: Ce trebuie sa stim despre vizele pentru Canada

Ministrul delegat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Maria Ligor, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca numarul romanilor din strainatate care s-au inscris sa voteze prin corespondenta poate fi evaluat in functie de baza de la care se porneste aceasta comparatie, intrucat, desi peste granite sunt cateva milioane de romani, la alegerile parlamentare din 2012 au votat 61.000 de romani pe tot globul. Ministrul considera ca posibilitatea votului prin corespondenta ar trebui extinsa si pentru alegatorii din tara. In ceea ce priveste romanii care doresc sa se intoarca, aceasta a precizat ca circa doua treimi dintre romani afirma ca si-ar dori sa revina in tara la un moment dat, insa procentul celor care pornesc efectiv acest demers este de 5-7%. Ministrul a vorbit in interviu si despre proiectele pe care departamentul din cadrul Ministerului Afacerilor Externe le desfasoara pentru romanii din diaspora.

• Afla in interviu ce inseamna ridicarea vizelor turistice pentru Canada – de cand intra in vigoare si cum putem calatori
• Vezi in text ce proiecte exista pentru romanii din afara tarii

Reporter: Votul prin corespondenta este o premiera pentru diaspora. Cum considerati ca a fost primit acest proces de catre romanii din diaspora? Au fost totusi destul de putini romani care s-au inscris – aproape 8900. *

*N.R.: Interviul a fost realizat inainte de comunicarea numarului celor care si-au exercitat votul prin trimiterea plicurilor cu votul – 4500.

Ministrul Maria Ligor: Parerea mea este ca avem de-a face asa cum spuneti de o premiera, dar nu numai o premiera, ci si un pas inainte foarte important. Aceasta posibilitate se adauga posibilitatii de a vota in mod traditional la o sectie de votare. Este un obiectiv pe care l-am urmarit multa vreme si iata ca in sfarsit, prin legea adoptata anul trecut, a fost introdusa aceasta posibilitate. Tot acea lege introduce posibilitatea cetatenilor sa se mobilizeze, daca doresc, sa cream sectii de votare inlocalitatea unde locuiesc, cel putin 100 dintre ei sa isi manifeste aceasta dorinta prin inscrierea in registrul electoral cu optiunea de a vota in localitatea respectiva si sa poata sa fie parte din acest proces de determinare a locurilor unde se infiinteaza sectii de votare.

Sigur ca noi am constatat ca, datorita numarului relativ mic de persoane interesate de aceasta noua posibilitate, s-ar fi putut ajunge la o situatie in care am fi avut mai putine sectii de votare decat am avut anterior. De aceea s-a produs interventia guvernului asupra textului legislativ prin care n-am urmarit decat sa indepartam ceea ce putea sa fie interpretat ca o bariera in calea exercitarii dreptului constitutional si sa ne asiguram ca acele sectii de votare traditionale, pe care oamenii le stiau, vor fi infiintate in continuare.

In privinta numarului – depinde cum evaluam, daca este un numar mare, mic, satisfacator sau nesatisfacator, pentru ca este in functie de baza de la care pornim. Daca ne raportam la faptul ca avem milioane de romani care traiesc peste granite pare un numar mic. Daca ne raportam la numarul efectiv al celor care au votat la alegerile parlamentare anterioare, deodata devine mai putin mic. La alegerile parlamentare trecute, in 2012, am avut 61.000 de votanti pe tot globul. Numarul respectiv reprezinta interesul alegatorului de a folosi aceasta facilitate, raportat la numarul mai mare al celor care efectiv doresc sa participe sa voteze.

Rep: Ati primit feedback despre acest proces de la romanii din strainatate, li s-a parut complicat procesul?

ML: Procesul in sine nu a fost complicat, reprezenta doar completarea unei cereri, unui formular, iti completai datele personale. Retineri poate au putut aparea din aceasta perspectiva, a inscrierii datelor personale in registrul electoral. Insa repet – datele sunt folosite exclusiv pentru procesul electoral si legea interzicea folosirea lor in alte scopuri.

Rep: In ceea ce priveste votarea in general. Va asteptati la probleme, anticipati vreun risc? Cum vedeti ca se va desfasura scrutinul?

ML: Noi ne-am pregatit si speram ca lucrurile se vor desfasura bine, fara probleme. Aceasta a fost logica in care echipa din cadrul MAE a pregatit alegerile. Speram sa nu avem de-a face cu dificultati. Ceea ce este relevant in acest context este faptul ca la propunerea ambasadelor MAE a inaintat lista de sectii de votare, care cuprinde cu 111 sectii in plus fata de ultimele alegeri parlamentare si 123 in plus fata de alegerile prezidentiale din 2014.

Mai mult, inclusiv acolo unde avem sectii de votare infiintate la misiuni diplomatice sunt situatii unde avem, in cadrul unei ambasade, mai multe sectii, sa fim pregatiti pentru o prezenta mai numeroasa.

Rep: Daca romanii sesizeaza nereguli, ce trebuie sa faca, unde se pot adresa?

ML: Conform legii, in momentul in care procesul de votare se declanseaza, autoritatea care gestioneaza procesul este Biroul Electoral Central.

Rep: Ati primit semnale de la romani ca ar fi nemultumiti de numarul mic de parlamentari pentru diaspora – 4 deputati si 2 senatori?

ML: Numarul de parlamentari este rezultatul negocierilor dintre formatiunile politice din parlament. Nu cred ca s-ar fi cuvenit ca guvernul sau Ministerul Afacerilor Externe sa intervina asupra consensului politic din parlament. Putem sa receptionam parerile pe acest subiect, care sunt ca in orice dezbatere – unii sunt in favoarea unui numar mai mare de parlamentari, unii considera ca sunt suficienti.

Repet – in ceea ce ne priveste pe noi rolul nostru este sa aplicam legea asa cum este decisa de parlament, eventual daca sunt mesaje dinspre comunitate rolul meu este sa transmit catre parlament mesajele respective si ele sa fie luate in seama la o eventuala viitoare imbunatatire a legislatiei electorale.

Daca vom avea un asemenea exercitiu de ameliorare a legislatiei electorale in viitor, mie mi se pare important, relevant, ca posibilitatea votului prin corespondenta sa nu fie limitata doar la strainatate, ci orice alegator sa aiba la indemana aceasta facilitate.

Proiectele pentru romanii din diaspora

Rep: Diaspora Start-Up – cate inscrieri aveti si cum s-a desfasurat pana acum?

ML: Aceasta initiativa este o noutate pentru noi. Este un proiect interesant pentru ca da masura unei schimbari de abordare in modul de relationare. Pana acum proiectele pe care departamentul le derula avea mai degraba menirea de a sprijini eforturile unor organizatii romanesti de a face proiecte de conservare a identitatii, de limba, de identitate. Acest proiect isi propune facilitarea reintoarcerii celor care doresc sa revina in tara.

Concret, pune la dispozitie nu doar niste fonduri pentru revenirea in tara si deschiderea unei mici afaceri ci si acompanierea celui care doreste sa porneasca pe acest drum din partea unor administratori de schema care pot sa ii dea si solutii, sa il indrume. Pana in acest moment, s-a incheiat prima etapa din proiect care presupunea identificarea unor administratori de schema de finantare, interesul a fost foarte mare atat din partea organizatiilor care ar putea sa faca parte din aceste scheme de administratori, de gestionari de incubatoare. Sunt 58 de asemenea echipe care si-au depus candidatura, ei vor administra un buget care include si fondurile pe care le dam pentru micile afaceri de 30 milioane de euro.

Urmeaza ca in etapa urmatoare sa fie selectati propriu zis cei care doresc sa revina acasa pentru a deschide o afacere.

Rep: Cum se desfasoara procesul de selectie, se depune un dosar, ce trebuie sa se intample mai exact?

ML: Se depune o propunere de afacere, trebuie sa fie indeplinite niste conditii. De pilda, trebuie sa fi avut o experienta anterioara legata de domeniul in care vrei sa iti deschizi afacerea, sa fi avut o prezenta de cel putin un an in strainatate. Toate detalii se gasesc atat pe site-ul MFE si pe site-ul Departamentului.

Suntem entuziasti in legatura cu aceasta initiativa pentru ca interesul este mare. Ecourile si rezultatele partiale pe care le avem sunt incurajatoare.

Rep: Ce ne puteti spune despre proiectul de acordare de fonduri nerambursabile?

ML: Principalul obiect al departamentului este tocmai acesta – acordarea de fonduri nerambursabile pentru organizatiile romanilor din strainatate indeosebi sau acele entitati din Romania care desfasoara proiecte pentru romanii din strainatate. Avem la dispozitie un buget de 10 milioane de lei. S-a organizat o prima seisune de finantare la inceputul anului, in februarie, au fost prezentate mai multe sute de proiecte, au fost selectate 164 de proiecte care acum sunt incheiate, sunt in faza finala de decontare.

Noi am constatat si pe baza experientei si din dialogul avut ca sunt probleme cu procedurile, care sunt greoaie. Si faptul ca aveam o singura luna la dispozitie crea un impediment. Am simplificat procedurile si de la 15 octombrie am deschis o noua sesiune de finantare, care a durat pana la 1 decembrie, avand la baza noi proceduri simplificate. Am eliminat cat s-a putut din toata birocratia, mergand la temeiul legii. Am schimbat si modul in care vom gestiona aceste proiecte – din 2017, sesiunea se va deschide la inceputul anului si va dura pana la 1 decembrie, se vor putea depune proiecte pe tot parcursul anului. Ar trebui sa conteze nu indeplinirea unor conditii birocratice, ci valoarea unui proiect.

Rep: Ce proiecte vi s-au parut interesante din cele depuse?

ML: Cele mai apropiate de suflet sunt cele care vizeaza prezervarea limbii romane atat in comunitatilor istorice cat si in randul copiilor romanilor care traiesc in diaspora. Unul din obiectivele principalele si o buna parte din proiectele finantate se duc in aceasta directie.

Apoi, sunt proiecte care vizeaza sprijinul pe care il acordam presei de limba romana din comunitatile istorice, avem o atentie speciala pe care o acordam presei din Rep Moldova. In zilele urmataore organizam o sesiune de pregatire pentru 25 de jurnalisti din republica Moldova pe parcursul a sapte zile.

Vizam si teritoriul digital, avem un proiect care sa dezvolte si capacitatea exponentilor romanilor si a diplomatilor nostri de a interactiona mai bine pe social media.

Rep: Aveti si un ghid de reintoarcere, care contine informatii utilitare. Cum a fost primit de romanii din afara?

ML: A fost foarte bine primit, este adevarat ca pentru noi reprezinta un lucru inedit, dar din practica pe care am vazut-o in alte tari am vazut ca acele tari cu comunitati importante in afara aveau aceasta practica. A fost rezultatul interactiunii noastre din aceasta toamna cu cercatori din domeniul migratiei romanesti. Cercetatorii romani sunt din Romania si din diaspora si in baza datelor pe care ni le-au pus la dispozitie avem elemente mai concrete – deciziile pe care le luam sunt fundamentate nu intuitiv, ci pur si simplu pe date stiintifice.

Din aceasta perspectiva, am constatat ca desi intentiile romanilor de a reveni in tara sunt foarte ridicate – sunt peste doua treimi din romani care spun ca ar dori sa revina in tara la un moment dat – dar numarul celor care efectiv sunt gata sa faca pasul este foarte mic, undeva la 5-7 procente din cei care au facut parte din studiile sociologice.

Si atunci exista posiblitatea conectarii – romanii sunt in continuare conectati, implicati, citesc stirile si este firesc sa fie interesati de ce se intampla cu familia si cu tara. Pentru cei care doresc sa revina este datoria noastra sa facilitam acest proces. Ceea ce am gasit de cuviinta este sa strangem informatia practica in privinta demersurilor efective – unde isi face actele, unde isi inregistreaza copilul la scoala, ce se intampla cu recunoasterea calificarilor, cum isi gaseste doctorul. Daca vreti, este operatiune inversa decat cea care s-a petrecut cu cativa ani in urma cand se faceau ghiduri pentru romanii din Spania, Italia, Belgia.

*Consulta aici ghidul de intoarcere

Rep: In privinta copiilor celor care sunt plecati, ce proiecte sunt in derulare?

ML: Am fost personal implicata in dezvoltarea unei initiative care a confirmat ulterior – acum 10 ani am inceptu in Spania, atunci cand eram ambasador, un proiect de introducere a limbii romane in scoli unde sunt copii romani. Un curs extrascolar de doua ore cu profesori romani din comunitate, calificati, selectati prin concurs. Acest proiect continua si astazi dupa 10 ani. Sunt peste 8000 de copii cuprinsi in proiect, in Italia a au ajuns la peste 4000, proiectul functioneaza si in Belgia, si in Irlanda si in Portugalia. Am discutat cu ministrii educatiei din landuri germane sa incepe proiecte pilot si in Germania in acest sens.

Pe langa copiii romani, proiectul este deschis si altor copii, care vin.

Proiectul este derulat prin Institutul Limbii Romane din cadrul Ministerul Educatiei.

Rep: In privinta romanilor din Spania – exista un trend in randul acestora de a renunta la cetatenia romana in favoarea celei spaniole?

ML: Conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică al Spaniei, în 2015, circa 600 de români au obținut cetățenia spaniola. Reamintim că numărul românilor din acea țară se apropie de 1 milion. Doar un singur român din Spania a solicitat în 2015 renunțarea la cetățenia română.

Rep: Despre Ghiseul.ro – romanii pot de putin timp sa isi plateasca online. Ati primit feedback de la romani despre eventuale probleme sau imbunatatiri?

ML: Nu am primit, dar suntem intotdeauna deschisi. Acest proiect este o initiativa valoroasa care este expresia unui concept, cel al parteneriatului nu doar intre stat si romanii din afara dar si intre departamentele guvernamentale.

Rep: Credeti ca aceste proiecte vor continua si in urmatorul guvern?

ML: Noi speram ca da, sunt proiecte pe care le-am facut cu buna credinta, nu sunt partinice. Nu urmarim castiguri electorale pentru ca nu candidam si atunci consider ca daca sunt bine facute si conving prin valoare lor trebuie sa continue. Asta nu inseamna ca nu pot sa apara si alte idei. Dar cel putin simplificarea procedurilor – mi s-ar parea ciudat sa ne indreptam catre o zona in care sa revenim asupra unor complicatii birocratice, nu e nimeni care sa doreasca sa complice lucrurile.

Rep: Ridicarea vizelor pentru Canada: Putem sa trecem in revista ce s-a obtinut – cine nu va mai avea nevoie de viza in 2017?

ML: De la 1 decembrie 2017 anul viitor Canada s-a angajat sa renunte la vizele pentru cetatenii romani. O precizare importanta: este vorba despre vizele turistice, cu o durata limitata de sedere – pana la sase luni. Nu inseamna ca romanii pot sa mearga in Canada sa munceasca, sau ca emigrarea in Canada se simplifica. Toate conditiile de emigrare, respectiv munca, raman neschimbate.

In plus, de la 1 mai 2017, cetatenii romani care au avut o viza valabila pentru Canada in ultimii zece ani sau au o viza pentru Statele Unite, vor putea sa circule fara vize in Canada.

Se circula fara vize insa canadienii au introdus din acest an, pentru toti vizitatorii nu doar pentru romani, obligatia de a obtine o autorizare prealabila pe internet. Se numeste ETA – Electronic Travel Authorization. Iti inscrii datele pe un site si in timp de cateva minute iti poti tipari aceasta autorizare cu care te prezinti la imbarcarea in avion. Acest certificat costa 7 dolari canadieni. Se obtine o singura data si este valabila cinci ani.

In ceea ce ne priveste, acest sistem va intra in functiune pentru o parte dintre noi de la 1 mai 2017, pentru restul pe 1 decembrie 2017.

Conditiile de emigrare sunt generale. Noi ne-am preocupat de eliminarea vizelor turistice si in special echipa guvernamentala actuala a folosit aeasta oportunitate oferita si de negocierile paralele asupra pactului de comert – CETA – pentru ca era vorba de o situatie in care cetatenii nostri, credem noi, erau tratati diferit fata de restul cetatenilor europeni. Si era o situatie nejustificata si contrara legislatiei europene, pentru ca exista rezolutii ale Parlamentului European, prevederi legale, care stabilesc principiul reciprocitatii in materie de vize.

Evident, in acest efort de a convinge partea canadiana noi am angrenat si responsabilii de la Bruxelles pentru ca era un obiectiv important nu doar pentru Romania ci pentru Uniunea Europeana in ansamblu, pentru institutiile europene. A fost un exercitiu de echipa in care au fost angrenati si parlamentari europeni, indeosebi Sorin Moisa, primul-ministru, ministrul de Interne Dragos Tudorache.

Rep: Aveti ceva de transmis romanilor din afara tarii, la final de mandat?

ML: Avem de transmis o invitatie de a participa la alegeri, este o ocazie cu care ne intalnim la cativa ani. Urmeaza sa determinam viitorul familiilor noastre si viitorul tarii. Vreau sa profit de aceasta ocazie sa indemn romanii sa mearga la vot, in special romanii din afara tarii.