INTERVIU „Nu există, până acum, nicio poziţionare a lui Nicuşor Dan care să fie cu un centimetru diferită de cea a PSD”. Un cunoscut sociolog are o explicație pentru relația președintelui cu PSD
Ilie Bolojan „ar fi trebuit să fie inamicul public numărul 1” după măsurile de austeritate și „să ajungă profund erodat, în aprilie, când ar fi urmat să se întoarcă la Oradea, dar iese „foarte întărit” din criza politică, spune sociologul Barbu Mateescu într-un interviu pentru publicul HotNews. În schimb, Sorin Grindeanu se află în „situaţia cea mai nefericită dintre toţi”, prins între presiunea din PSD, ascensiunea AUR şi nevoia de a colabora cu partidele, consideră el.
„Vedem un Nicuşor Dan din ce în ce mai consistent în alinierea sa cu PSD”, spune Barbu Mateescu, care consideră că există o explicație pentru relația președintelui cu partidul condus de Sorin Grindeanu.
Barbu Mateescu este sociolog şi analist politic, cunoscut pentru analizele sale privind comportamentul electoral şi evoluţia partidelor. În ultimele campanii electorale, el a lucrat pentru USR.
Barbu Mateescu. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Sociologul explică, în interviul pentru publicul HotNews, de ce criza politică se prelungește de peste 50 de zile: preşedintele şi partidele privesc după calendare diferite – formaţiunile politice au alegeri peste doi ani, în timp ce Nicuşor Dan mai are patru ani de mandat: „Pur şi simplu, lucrează pe alte planuri”.
El consideră și că Nicușor Dan „încurajează formarea de blocaje” pintr-o declarație pe care o repetă: „Dacă el ar fi spus exact inversul sau dacă n-ar fi menționat deloc subiectul, acum ar fi o presiune mult mai mare pe PSD, PNL, USR și UDMR să ajungă la un acord”.
Barbu Mateescu vorbeşte și despre opţiunile preşedintelui pentru funcţia de premier, despre poziţiile în care se află Sorin Grindeanu şi Ilie Bolojan și explică şi de ce desemnarea premierului nu rezolvă singură blocajul.
„Calendarul preşedintelui este diferit de cel al partidelor”
HotNews: Domnule Mateescu, ce alegere are de făcut preşedintele pentru postul de premier? Barbu Mateescu: Calendarul preşedintelui este, cred, de altă factură decât cel al partidelor politice. Partidele au alegeri peste 2 ani, iar președintele, peste 4. Și, din acest punct de vedere, nu cred că e vital pentru preşedinte ce se întâmplă din punct de vedere al percepției populaţiei, de pildă. Are alt plan, în sensul geometric de analiză, are alte perspective și cred că pe acestea se concentrează. Mi se pare că, într-o bună măsură, chiar dacă nu în totalitate, Nicuşor Dan a fost destul de explicit cu privire la ceea ce dorește. În consecinţă, probabil că va fi foarte importantă opinia PSD.
– Şi atunci, ce ia în calcul preşedintele când se gândeşte la a treia desemnare? – Aici e o neclaritate. Preşedintele a vorbit foarte mult timp despre faptul că partidele anti-occidentale trebuie să nu facă parte din coaliție și nici măcar să nu susțină din Parlament un guvern. Dar a schimbat lucrul ăsta. A trecut la altă perspectivă: eu numesc prim-ministru, el își găsește majoritatea cum poate. Cred că o parte din explicaţie ar trebui să o avem după momentul în care anunţă desemnarea. Dar cât va reprezenta asta din totalul motivaţiei lui e greu să ne dăm seama.
„Ilie Bolojan ar fi urmat să ajungă profund erodat”
– Sunt peste 50 de zile de când a căzut Guvernul Bolojan. Cine considerați că este responsabil pentru că a trecut atât de mult timp pâna la votul unui alt premier? – În primul rând, vorbim despre un conflict fundamental între PSD și Ilie Bolojan. Trebuie să ne reamintim că, înainte de moțiunea de cenzură, era planificat, chiar semnat ca acord, următorul curs de evenimente: Bolojan prim-ministru până în primăvara viitoare, după care urma să vină la putere, probabil, Sorin Grindeanu. Oricum, PSD.
PSD nu explică de ce brusc s-a hotărât să schimbe acest calendar. Atenție, măsurile de austeritate nu s-au încheiat, reducerile în ceea ce privește deficitul bugetar sunt încă mici, deci mai sunt niște măsuri dure de luat. Destul de puțin s-a discutat despre ce a făcut Bolojan sau ce urma să facă Bolojan ca să enerveze PSD în așa fel încât să dorească să riște şi să-și asume acest an de guvernare, de acum și până în primăvara lui 2027, care ar urma să îi aducă niște costuri electorale destul de serioase ei. Și, totuși, a dorit să schimbe acest calendar. De aici porneşte totul.
Pentru că, pentru cine observă politica de decenii, era clar ce-ar fi urmat să se întâmple: Ilie Bolojan ar fi urmat să ajungă profund erodat, în aprilie ar fi urmat să se întoarcă la Oradea, precum s-a întors Emil Boc la Cluj. Adică un om care are respectul comunității locale, dar care nu mai are capital electoral la nivel național, ba chiar este disprețuit. Iar asta ar fi urmat să slăbească destul de mult PNL. Aşadar, calendarul de bază ar fi fost unul care ar fi ajutat destul de mult PSD, ar fi fost benefic pentru ei.
– Şi atunci, ce s-a întâmplat? – Nu ştiu. PSD a stat foarte departe de a explica de ce. Pentru că nimeni nu i-a întrebat de ce n-au mai aşteptat un an. Poate că vorbim despre alocările de fonduri către primării, dar nu ştiu cu certitudine. Oricum, e ceva nou, ceva ce nu exista la momentul acordului din vara lui 2025.
„O interesantă diferenţă de optică între preşedinte şi partide”
– Deci, pentru această criză, dumneavoastră duceți mai multă responsabilitate către PSD? – Dacă dăm puţin zoom out, observăm că spaţiul non-suveranist este profund divizat din punct de vedere al valorilor. Nicușor Dan vorbește despre un spațiu pro-occidental, dar acela există în turul II al alegerilor prezidențiale. El nu este prezent în spațiul politic în sine pe care îl vedem, de exemplu, la parlamentare, în turul I al prezidențialelor, îl vedem în societate. Deci aici îi intervine o foarte interesantă diferență de optică între președinte și partide, fără ca unii să greşească sau să aibă dreptate. Pur şi simplu, lucrează pe alte planuri.
– În continuarea observaţiei dumneavoastră, se poate deduce că președintele Nicușor Dan nu înțelege sau că nu-l interesează şi interesele partidelor? – Într-un fel, nu prea are de ce să le dea foarte, foarte multă atenţie. Până la urmă, fiecare e responsabil pentru sine: partidele iau decizii pentru binele lor, preşedintele, pentru al său. De asemenea, el este un președinte independent, nu provine dintr-un partid. Deci el nu are cum să aibă grija pe carea avut-o, de exemplu, Traian Băsescu faţă de PDL, în 2010, când a anunţat el măsurile de austeritate, pentru că era la al doilea mandat, deci nu mai candida, dar urmau alegeri parlamentare peste doi ani. Adică e de înțeles faptul că fiecare operează cu alte perspective, e logic.
„Unul dintre cele mai dificile momente în care să vii la putere”
– Ce înseamnă fiecare dintre cele două alegeri – Sorin Grindeanu şi Siegfried Mureşan? – Eu aş fi atent, pe termen scurt, de unde ar obţine fiecare susţinerea. Se face asta în urma unui acord PSD-PNL-USR-UDMR? Se face fără USR? Asta cred că e important pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung, nu cred că Siegfried Mureşan are notorietate prea mare, ceea ce nu e bine, dar nu e nici rău. Sorin Grindeanu e un om foarte cunoscut în România, dar cu o credibilitate mică.
Sunt foarte multe variabile. Avem în continuare un deficit foarte mare, cu costuri semnificative săptămânale legate de necesitățile de finanțare de către statului român. În același timp, intră foarte mulți bani în ţară, prin programele SAFE sau PNRR. Mie îmi e greu să-mi dau seama, din punct de vedere economic, cum se leagă cauzal aceste lucruri.
Nu cred că va fi o misiune ușoară pentru guvern, orice s-ar întâmpla. Nu e un moment optim. E natural ca partidele să vrea să fie la putere, asta e esenţa politicii, dar e unul dintre cele mai dificile momente din istoria României în care să vii la putere. După cum a descoperit şi Ilie Bolojan. E o ambiguitate mai mare ca oricând în legătură cu cât de bine e să fii la putere acum.
O afirmație repetată de președinte care „încurajează formarea de blocaje”
– Cum vi se par cele două propuneri ale partidelor? – Președintele a alternat momentele de lipsă de transparență cu momentele de sinceritate orbitoare.
El a vorbit de mai multe ori despre faptul că nu vrea alegeri anticipate. Problema cu această afirmație este că încurajează formarea de blocaje. Dacă el ar fi spus exact inversul sau dacă n-ar fi menționat deloc subiectul, acum ar fi o presiune mult mai mare pe PSD, PNL, USR și UDMR să ajungă la un acord.
Vă reamintesc că în Constituție scrie că președintele „poate” să dizolve Parlamentul după două respingeri. Nu scrie că „trebuie”. Politica, după cum ați auzit de o mie de ori în aceste zile, este arta negocierii. Dar e o posibilitate ca acea afirmație repetată, că nu doresc să aibă loc anticipate, să fi influenţat deciziile la nivel de partid.
Partidele pot să spună „ok, nu ne înțelegem, oricum nu ajungem la anticipate, nu avem de ce să ne temem”. Dar care să fie soluția? Preşedintele poate spune: „Am încercat, nu pot genera o soluție”. Partidele încep și ele cu un blocaj, câtă vreme afirmă public, deşi indirect, că nu pot ajunge la o concluzie. Deci situaţia devine destul de complicată. Trebuie să apară niște soluții la un moment dat.
„Sorin Grindeanu e în situaţia cea mai nefericită dintre toţi”
– Dacă privim criza aceasta ca pe o hârtie de turnesol, care ar fi concluziile dumneavoastră? – Vedem un Nicuşor Dan din ce în ce mai consistent în alinierea sa cu PSD. Nu există, până acum, nicio poziționare a lui Nicuşor Dan care să fie cu un centimetru diferită de cea a PSD. Și asta se încadrează în strategia lui generală de a ţine împreună forţele pro-occidentale, adică să ţină AUR în afara guvernării. Or, pentru a face asta, PSD trebuie să fie alături de guvernare, iar el, să fie prieten cu PSD. A fost foarte consistent din punctul ăsta de vedere.
Sorin Grindeanu e în situaţia cea mai nefericită dintre toți. Prin comparaţie, toţi ceilalţi actori ai crizei politice au un lucru bun la care să se uite. Nicușor Dan mai are niște ani de mandat, e președinte, Ilie Bolojan are un partid, și, dacă se duce totul cu susul în jos, are Oradea, unde poate să revină ca primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean.
Sorin Grindeanu este omul cel mai nefericit în situaţia asta. E foarte nepopular, chiar dispreţuit în România, cu un trecut politic complicat. Când românii aud de Grindeanu, imediat se gândesc la Ordonanța 13. În plus, el are o presiune foarte mare din partea partidului. Sunt foarte multe voci în PSD şi foarte puţine procente. E partidul cu 1.000 de primari, dar cu mai puţine locuri decât oricând în Parlament, cu o susţinere a populaţiei mai mică decât oricând.
„Acum, Nicuşor Dan devine o armă mai puţin utilă pentru PSD şi pentru Grindeanu”
De altfel, presiunea din partea AUR e foarte mare, în special asupra aleşilor locali. Cred că sunt zeci, dacă nu sute de oameni care şi-au planificat, cu o lună înainte de alegerile locale, să anunţe oficial că-şi schimbă partidul. În acelaşi timp, Sorin Grindeanu trebuie să jongleze şi cu partidul european căruia îi aparţine și trebuie să obţină concesii de la USR şi PNL pentru a impune unele lucruri. Nicuşor Dan are credibilitate mai redusă, mai ales după conflictele care au apărut între el şi susţinătorii lui din turul I. Aşadar, acum, Nicuşor Dan devine o armă mai puţin utilă pentru PSD şi pentru Grindeanu.
Ilie Bolojan e o premieră pentru ultimii 10-15 ani în istoria PNL. În sensul că PNL nu mai e un breloc. S-a şi pierdut şirul USL-urilor (alianţa între PNL şi PSD – n.r.), deci al alianţelor în care PNL a fost partenerul minor al PSD. E o evoluţie nouă pentru acest partid să aibă o independenţă faţă de PSD sau faţă de Palatul Cotroceni.
Bolojan e foarte popular în rândul votanților USR. Lucrurile s-au schimbat vizavi de el pentru că moţiunea de cenzură, încercarea de preluare a PNL au fost făcute cu o mare neîndemânare. El ar fi trebuit să fie inamicul public numărul 1, ca oricine ia măsuri de austeritate. Or, el a ieşit foarte întărit din criza asta. Trăim lucruri care nu s-au mai întâmplat niciodată.
