Nicușor Dan, ca orice președintele al României, nu este obligat să reia consultările cu partidele de fiecare dată când vine cu o propunere de premier, susține Augustin Zegrean, într-un interviu pentru HotNews.
Zegrean este absolvent de Drept al UBB Cluj, a fost membru (2007-2016) și președinte (2010 – 2016) al Curții care veghează aplicarea Constituției.
Juristul explică argumentele sale într-un moment în care mai multe voci, inclusiv din partide, susțin că președintele n-a respectat procedura Constituției.
Zegrean spune că nu e nici partizanul președintelui, nici al partidelor, și explică în ce fel se balansează puterea lui Nicușor Dan cu cea a Parlamentului.
De ce crede că „Noi suntem săraci destul, nu ne mai permitem și asta”?
-HotNews: Domnule Zegrean, este constituțională desemnarea făcută de președinte, fără consultări cu partidele? -Augustin Zegrean: Nu era obligatoriu să fac o nouă rundă de consultări. Au durat deja foarte mult consultările acestea. Au fost vreo patru runde de consultări – ba informale, ba formale. Deja se știa ce vor partidele, dar președintele și-a dorit să facă un guvern de tehnocrați cu carte.
Sigur că partidele, după aceea, au înțeles că „le fuge pământul de sub picioare” și s-au opus.
„În perioada aceasta de formare a guvernelor, președintele nu are niciun fel de obligații față de Parlament”
-Deci nu erau obligatorii consultările, aceasta e interpretarea dumneavoastră? -După ce s-a retras domnul Tomac, președintele putea să reia discuțiile cu partidele, dar ce putea să mai afle?
După atâtea zile de discuții ba cu partidele, ba partidele între ele, zece zile de discuții cu domnul Tomac, cam se știe ce se dorește în țara asta.
În perioada aceasta de formare a guvernelor, președintele nu are niciun fel de obligații față de Parlament. Dacă ar exista un partid care să dețină majoritatea absolută în Parlament, adică jumătate plus unu din voturi, atunci ar fi obligat să îi dea postul de prim-ministru acelui partid.
Dacă nu există, este doar o discuție ca să-și facă o idee președintele cam cine ar putea să fie prim-ministru și cine ar putea să obțină votul. Dar nu este obligatoriu să facă la nesfârșit – a făcut, a găsit o soluție, nu au fost de acord cu ea.
Un „Poate” din Constituție
Regula este așa: dacă în timp de 60 de zile de când a pornit lipsa aceasta de guvern, Parlamentul respinge două propuneri succesive, președintele, după consultarea cu Parlamentul și cu președinții celor două camere și liderii grupurilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
Poate să treacă la alegeri anticipate. „Poate”, nu e obligat să facă asta. Nu-l poate nimeni obliga să facă asta. El „poate”, așa scrie în Constituție.
Tomac „nu este o respingere”
–Și, atunci,la câte desemnări distanță sunt alegerile anticipate? –Eugen Tomac nu a ajuns în fața Parlametului, nu s-a finalizat procedura de desemnare cu respingerea sa.
Nu este o respingere pentru că nu s-a dus cu mandatul în Parlament. Și cred că intenționat s-a întâmplat așa, ca să nu se numere două respingeri și parlamentul să plece acasă.
„Noi suntem săraci destul, nu ne mai permitem și asta”
-Dacă și Adrian Veștea își dă seama că nu poate obține majoritate în Parlament, iar Nicușor Dan face din nou o desemnare. Asta până să fie respins Veștea de Parlament. De câte ori poate folosi această strategie? -Până se găsește un om care are puterea să facă Guvern, să îi convingă pe parlamentari. Sigur, cu excepția cazului în care președintele decide să dizolve Parlamentul, cu condiția să fie două respingeri în termen de 60 de zile.
-A fost invocată lipsa consultărilor și în decizia CCR de respingere a desemnării lui Ludovic Orban, în 2020? –Nu, nu a avut legătură cu consultările. El a vrut să fie propus a doua oară după ce a picat la moțiunea de cenzură. Ori, numai dacă ne jucăm de-a Parlamentul facem de astea. Un om care pică, pică pentru că nu îl vrea Parlamentul. A doua oară o să-l vrea?
-Au fost situații în care lipsa consultărilor a fost invocată de Curtea Constituțională pentru a anula o desemnare? –Nu-mi amintesc. În 2009, a fost o perioadă mai încurcată când un domn a fost desemnat să formeze guvernul, nici măcar nu l-au chemat la Parlament să-și depună programul. Parlamentarii nu au organizat o ședință în care să îl voteze și președintele a numit pe altcineva în contextul acesta. Dar tot așa, nu cu atât de multe consultări. Vorba multă este sărăcia omului. Noi suntem săraci destul, nu ne mai permitem și asta.
Ce prevede Constituția privind desemnarea premierului
Procedura pentru desemnarea premierului este prevăzută de articolul 103 din Constituție.
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.