INTERVIU Fost ministru al Energiei despre prețurile la facturi: „Unele firme nu înțeleg că ele există pentru că există cerere și clienți”

România intră într-o perioadă de incertitudine energetică pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar dependența redusă de importuri oferă un avantaj important, spune expertul în energie Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, într-un interviu pentru HotNews.

Răzvan Nicolescu afirmă că marile vulnerabilități nu vin, în România, din piața energetică globală, ci „din interior”. Mai exact: numiri politice, blocaje financiare, proiecte fanteziste și lipsa de responsabilitate a unor companii față de consumatori.

În contextul scumpirilor la carburanți, Nicolescu atrage atenția că există firme care nu ratează prilejul să ceară bani mai mulți și vor doar să-i „jupoaie” pe români în aceste momente de criză, ignorând etica în afaceri. Din acest motiv, autoritățile de control ale statului trebuie să fie vigilente.

Totodată, Guvernul trebuie să evite sub orice formă măsuri precum plafonările generalizate, care pot crea probleme mai mari pe termen lung, a mai spus el.

Răzvan Nicolescu este specialist în energie și fost ministru de resort. El a mai fost director în cadrul OMV Petrom și partener la Deloitte Europa Centrală, precum și reprezentantul României pe probleme de energie la Bruxelles.

„Niciodată lumea nu a fost condusă de atâția nebuni în același timp”

– HotNews: Domnule Nicolescu, care sunt principalele amenințări în perioada următoare pentru România?
– Răzvan Nicolescu: UE ne-a dat miliarde de euro să ne modernizăm sectorul energetic. Principalele noastre amenințări vin mai mult din interior decât din exterior. 

Nu cei din exterior au inventat o schemă de protecție socială la energie electrică în care statul nu își onorează obligațiile și nu decontează ce a promis. 

Nu cei din exterior au creat blocajele financiare de miliarde de euro cu banii din fondul de modernizare care nu sunt rambursați, deși liniile electrice au fost modernizate pe banii companiilor. Nu cei din exterior ne împing să ne aventurăm în tot felul de proiecte fanteziste și nu ei fac numiri pe criterii exclusive politice, ignorând competența profesională.

Din exterior îmi fac griji de riscuri legate de atacuri de natură fizică și militară asupra unor instalații energetice importante. Am dubii că sistemul energetic poate rezista în prezent unui atac cibernetic masiv, în timp ce noi instalăm masiv echipamente produse în afara UE.

Trăim o perioadă dificilă, niciodată lumea în istoria sa nefiind condusă de atât de mulți nebuni în același timp. Noi visăm că ne vor apăra alții și că noi nu trebuie să facem nimic, inclusiv la nivel de companii. Este o abordare greșită care trebuie schimbată rapid.

– Care sunt principalele puncte tari, dar și cele mai mari vulnerabilități ale noastre pe fondul războiul din Iran?
Răzvan Nicolescu: Avem o dependență mult mai mică de importuri în raport cu alții, iar acest lucru ne ajută în gestionarea problemelor legate de securitatea aprovizionării.

Din păcate însă, unii operatori nu manifestă preocupare față de clienți, față de consumatori, mai ales în perioade emoționale când nu ratează prilejul să le ceară bani mai mulți, deși acest lucru uneori se impune, alteori nu.

Unele firme nu înțeleg că ele există pentru că există cerere și clienți, iar aceștia trebuie tratați cu mai mult respect. 

Aici apare și responsabilitatea și sobrietatea instituțională a unor autorități care trebuie să își ridice gradul de vigilența în situații delicate.  Acestea trebuie să verifice dacă politicile comerciale ale fiecărei companii implicate sunt implementate corect.

În cazul unor nenorociri trebuie să fim mai solidari unii cu alții, nu să ne jupuim unii pe alții. Aici nu e vorba doar de civilizație, ci și de o gândire strategică pe termen mediu și lung care vizează inclusiv construcția și percepția unor branduri.

– Vă referiți la o situație anume?
– În general, în toate situațiile în care există incidente care duc la creșteri de prețuri, dai importanță relației cu clienții sau vrei sa-i arzi la buzunare? E vorba de conduita în afaceri și nu numai.

– Care sunt cele mai sumbre scenarii pe care le vedeți?
– O permanentizare și o creștere a actualelor conflicte militare în contextul în care societatea românească este tot mai divizată, în loc să fie mai unită.

Scumpirea barilului de petrol se vede după 10 zile la pompă

– Considerați că scumpirile de la pompă din ultimele zile sunt justificate? În cât timp creșterea prețului petrolului se vede și la pompă?
– În medie creșterea prețului la baril se vede cam după zece zile la pompă. Nu am văzut evoluția cotațiilor Platts Mediteranean la motorină și benzină și ce a generat creșterile, dacă e vorba de creșterea marginilor de profit pe un fond emoțional speculativ sau dacă există justificări economice, tehnice sau comerciale. Cel mai bine ar trebui să întrebați companiile implicate despre acest lucru. Ele au toate datele, iar la aceste date are acces și Consiliul Concurenței.

„Există instrumentul accizelor și taxelor”

– Ce măsuri ar trebui luate de urgență la nivelul Guvernului României pentru a tempera creșterea prețurilor?
– În primul rând statul trebuie să se asigure că piață funcționează corect. În al doilea rând există instrumentul accizelor și taxelor. Apoi e nevoie de o discuție privind nivelul stocurilor și prețurile la care s-au realizat aceste stocuri.

– Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a tempera reacțiile de panică ale oamenilor?
– Să comunice sobru, adică să vorbească după ce au analizat, nu înainte. E nevoie ca oamenii să știe prin ce trecem și ce se poate face cu adevărat. Încrederea și relația decident-populație sunt esențiale în perioade de criză.

– În ce condiții ar exista riscul să apară o lipsă de carburanți pe piața europeană?
– Riscul există, însă cred că e mic, mai ales în cazul nostru care avem o dependență redusă de importuri.

„Toate creșterile de preț în energie creează probleme de competitivitate”

– Care sunt efectele în economie ale majorării prețurilor carburanților?
– Pentru că vorbim de cotații în euro și dolari, inflația generează creșteri la pompă, iar creșterile de preț la energie generează inflație. În plus, toate creșterile de preț în energie creează probleme de competitivitate în economie și afectează nivelul de trai al populației.

– Dar efectele majorării prețurilor la gaze?
– În România, prețurile la gaz vor intra, în opinia mea, pe un trend de scădere, nu de creștere. La anul vom avea o producție internă semnificativ mai mare decât consumul, iar acum temperaturile sunt deja de primăvară, adică consumul e mic.

– Ce măsuri nu ar trebui să ia Guvernul sub nicio formă?
– Să evităm plafonările care ne pot atrage într-o spirală periculoasă. E destul câți bani am pierdut cu plafonările iresponsabile făcute în trecutul nu foarte îndepărtat la energie electrică.

– Ce măsuri credeți că ar trebui luate la nivel european?
– Ar trebui realizate mai multe interconectări și un cadru de reglementare mai armonizat. Nu poți avea o piață decisă de prețul marginal și reglementată de 27 autorități de reglementare care reglementează diferit. E adevărat, la noi autoritatea de reglementare în energie se remarcă prin nivelul de salarii și doar cam atât, adică există doar ca să plătească salarii.

– Cum credeți că va arăta acest an pentru piața de energie?
– Sunt prudent optimist, fiind de părere că 2026 poate fi mai bun ca 2025.