INTERVIU Republica Moldova introduce amenzi de până la 2.500 euro sau închisoare pentru violența online. Coautoare a legii: „E un fenomen răspândit, din păcate deseori neraportat”

Hărțuirea online, distribuirea de imagini intime fără consimțământ sau stalking-ul sunt considerate infracțiuni în Republica Moldova, potrivit unui act normativ ce va intra în vigoare în februarie 2026. Victimele vor beneficia de suport juridic și psihologic, iar făptuitorii riscă amenzi până la 2.500 euro sau chiar detenție. HotNews a vorbit cu deputata PAS de Chișinău Marcela Adam, una dintre co-autoarele legii, despre actul normativ care reprezintă o premieră pentru Republica Moldova. 

• Legea introduce termenul de “dimensiune digitală a violenței”, care este definită ca acte de violență comise prin intermediul tehnologiilor informaționale sau al comunicațiilor electronice;
• Noua lege prevede că agresorii sunt obligați să elimine conținutul abuziv și li se poate restricționa accesul la tehnologie.
• Violența online va fi pedepsită cu amenzi între 37-50 mii de lei moldovenești (până la 2.500 de euro), ore de muncă în folosul comunității sau chiar până la doi ani de închisoare.

– Puteți să ne definiți ce este violență online, violență digitală, potrivit acestei legi?
– Marcela Adam: Este pentru prima dată când, în Republica Moldova, în 2025, s-a aprobat un pachet de legi care incriminează violența împotriva femeilor și, în mod special, violența digitală. Și, în acest context, a fost definită violența digitală drept o formă de violență care poate apărea prin mijlocirea tehnologiilor informaționale și a comunicațiilor sau a tehnologiilor electronice.

–  Putem vorbi și despre violență nu doar împotriva femeilor, ci în general, în spațiul online? Sau aici se definește mai mult ca hărțuire împotriva femeilor?
– Deci, violența digitală sau, așa cum am zis, violența realizată prin mijlocirea tehnologiilor informaționale implică diferite forme: hărțuire, intimidare, urmărire, amenințare, distribuirea de conținut intim fără acord. Aici, în mod special, consimțământul este esențial: dacă nu există consimțământ în cazul distribuirii unor poze sau imagini intime, atunci deja vorbim despre o formă de violență digitală. Respectiv, toate aceste forme se încadrează în acest titlu general, definiția generală a violenței digitale.

„În lumea europeană s-a abordat cu cea mai mare seriozitate acest fenomen”

– E vorba și de amenințările din comentarii din social-media, pentru că foarte des la noi se întâmplă să pornim de la un subiect și se ajunge la atac la persoană.
– Exact. Da, sigur.

– Este acesta un fenomen care se atestă tot mai des în spațiul online în Republica Moldova?
– Exact. Cred că problema nu este doar pentru Republica Moldova; problema este la nivel mondial. În mod special în lumea europeană s-a abordat cu cea mai mare seriozitate acest fenomen. Au fost stabilite direcții foarte clare despre cum poate fi redus sau cum pot fi protejate victimele. 

Respectiv, în contextul în care noi tindem spre integrare europeană, tindem și spre ajustarea și armonizarea legislației noastre. Ca fenomen, violența împotriva femeilor și violenţa domestică sunt cunoscute de mult timp. 

Împotriva acestui fenomen, an de an, se organizează campanii; se sensibilizează publicul; se informează despre diferitele tipuri de violență. Dar în ultimii ani, cu adevărat, violența în mediul online devine tot mai persistentă și trezește multe temeri. 

Spre deosebire de violența din mediul fizic, acolo unde existau deja prevederi în lege, în Codul penal sau contravențional, violența digitală nici măcar nu era definită. Și acum toată lumea este orientată spre construirea unui mediu online mult mai sigur pentru toți. Pentru că, așa cum ați remarcat la început, violenței sunt supuși toți oamenii, indiferent de gen.

Acum vorbim despre campania de 16 zile de activism împotriva violenței de gen, iar accentul cade pe protejarea femeilor și fetelor, deoarece statisticile arată că, de cele mai multe ori, victimele diferitor tipuri de violență sunt femeile. Respectiv, aici se atrage o atenție mai mare. Dar nu neglijăm nici faptul că victime pot fi și bărbații, și băieții. Din acest motiv este important ca mecanismele de protecție a victimelor să fie pentru toată lumea.

– Ca să nu greșesc, o precizare: noțiunea de cyberbullying este tot aici definită?
– Da. Este o formă; cyberbullying-ul este la fel o formă de violență. Dacă vorbim despre legea propriu-zisă, Legea 252, prin care au fost prevăzute mai multe mecanisme de incriminare și protecție împotriva violenței digitale, atunci vorbim despre incriminarea, sau, așa-zisa răspundere penală, pentru violența digitală. 

Asta înseamnă că acest tip de violență devine infracțiune și poate fi sancționat penal. Și aici se includ: hărțuirea, amenințările, distribuirea fără consimțământ a materialelor sau imaginilor intime. Persecutarea este o nouă infracțiune, așa-zisul stalking. 

Trebuie remarcat că multe forme sunt cunoscute după denumiri în engleză, iar noi trebuie să le ajustăm și să le înțelegem în contextul nostru legal. Persecutarea (stalking-ul) se sancționează; ea presupune urmărire repetată sau contactare repetată, constantă, atunci când supravegherea aceasta online sau offline are un scop de intimidare. Este o formă de atac online. 

Aceasta trezește victimelor sentiment de teamă, neîncredere, anxietate. Tipurile acestea de violență au efecte semnificative. Dacă la violența fizică observăm urmări fizice, violența digitală se manifestă în mod special sub forme de violență psihologică: anxietate, teamă, stări de nervozitate. Iar aceste manifestări trebuie să ne pună în gardă și să nu fie trecute cu vederea.

„A fost o perioadă când chiar și polițiștii sau procurorii manifestau uneori neîncredere, sunt influența stereotipurilor”

– Foarte des se întâmplă ca aceste fapte să fie făcute din spatele unor conturi false. Dacă victima nu cunoaște cine sunt autorii ce se întâmplă? Au fost gândite mecanisme cu poliția?
– Probabil că mecanismele concrete țin de nivelul de implementare a legii și de instituțiile abilitate, care vor avea detaliile tehnice despre cum se stabilește identitatea. În online, întotdeauna rămân urme. Un profil fals poate fi creat de pe același device, de pe același telefon, de pe același calculator, iar aceasta este o urmă. Cred că sunt mai multe elemente prin care specialiștii pot determina.

– Va fi nevoie și constatarea unui psiholog că persoana este afectată, că există o daună morală? Chiar și violența domestică, uneori, nu este luată în seamă, din păcate. Care sunt garanțiile că vor fi luate în serios plângerile victimelor care se simt intimidate?
– Mai întâi de toate, aș vrea să facem o retrospectivă a măsurilor luate la nivel legislativ pentru a consolida sistemul normativ din Republica Moldova, pentru a veni în sprijinul victimelor abuzului și violenței și în sancționarea și reabilitarea agresorilor. Pentru că avem doi actori în această situație și fiecare trebuie abordat corespunzător. 

În 2021, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul – Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Această convenție are patru piloni: prevenirea, combaterea, protecția victimelor și sancționarea sau reabilitarea agresorilor. Respectiv, instituțiile statului, în baza convenției, trebuie să ia măsuri pentru a proteja victimele și pentru a consolida cadrul normativ. 

În această perioadă am luat mai multe măsuri legislative. În primul rând, am creat și consolidat capacitățile Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie. Această agenție este subordonată Guvernului și are scopul de a coordona eforturile tuturor ministerelor și instituțiilor care aveau anterior atribuții separate în combaterea fenomenului. 

Pe domeniul asistenței sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale avea un plan de acțiuni pentru a oferi suport victimelor. Ministerul Afacerilor Interne avea propria dimensiune. Ministerul Educației – partea de educare a populației și prevenire. 

Acum, agenția are rol de unificare a eforturilor și orientare consolidată spre eradicarea problemei. 

În acest an, campania „16 zile de activism împotriva violenței față de femei și fete”, care a devenit tradiție în Republica Moldova, a fost organizată sub egida agenției, realizându-se un manifest amplu în trei regiuni ale țării, Chișinău, Bălți și Cahul, pentru a transmite un mesaj unic societății despre importanța de a nu trece cu vederea fenomenul violenței, de a nu lăsa persoanele să sufere în tăcere și în singurătate, de a informa că există instituții care oferă ajutor, linia roșie, servicii sociale, poliție – toate disponibile și pregătite să ajute. 

A fost o perioadă în care, sub influența stereotipurilor și prejudecăților, chiar și polițiștii sau procurorii, pentru că dacă un caz ajungea în sistemul judiciar, trecea prin toate etapele manifestau uneori neîncredere, ceea ce crea revictimizare. 

Victimele trebuiau să-și repete povestea traumatizantă, ceea ce reprezenta o repetare a violenței. Acum s-au creat mai multe centre unificate unde victimele, inclusiv cele ale violenței sexuale, primesc asistență medicală, psihologică și juridică în același loc. 

Sunt, dacă nu greșesc, 11 sau 12 astfel de centre în toată țara. În 2023 a fost deschisă rețeaua, iar eu am participat la deschiderea centrului de la Orhei. Este acum dezvoltat Centrul de Justiție Familială, s-a diversificat paleta de servicii oferite victimelor. Obiectivul principal este ca victima să nu fie nevoită să retrăiască repetat trauma; serviciile sunt acordate într-un singur centru, consolidat. 

În acești ani observăm că victimele capătă mai multă încredere în instituțiile statului. Poate apărea impresia greșită că înregistrarea unui număr mai mare de cazuri înseamnă agravarea situației, dar, de fapt, este invers: înseamnă că victimele au mai multă încredere și raportează. 

Violența, din păcate, este un fenomen extins în Republica Moldova, ca în toate țările, dar deseori nu era raportată. Cauzele neraportării țineau de atitudinea necorespunzătoare a unor polițiști, lipsa de încredere în instituțiile statului, teama de „gura lumii”, prejudecăți de tipul „gunoiul din ogradă nu se scoate”. Și multe femei sufereau o viață întreagă, în tăcere. Prin această agenție și prin serviciile dezvoltate în timp, victimele capătă mai multă încredere. 

„Agresorul deseori profită și impune victimei să își partajeze locația”

– Deci în baza noii legi care intră în vigoare în februarie 2026, o persoană care este supusă pe Facebook unor jigniri repetate de la aceeași persoană, poate raporta la poliție faptul că a fost victima violenței online?
– Sunt mai multe forme. Apropo: anul trecut sau anul acesta în primăvară, dacă nu greșesc, a existat problema acelui cont numit „CarVertical”, unde erau discutate și postate fără consimțământ poze ale unor femei, denigrate, cu imagini trucate, deepfake-uri, video-uri. Dacă nu greșesc, 30.000 de bărbați urmăreau acel site. Asta este o formă de violență. 

Îmi amintesc și un caz public: o persoană a avut curajul să spună online că este urmărită și persecutată de partenerul de viață și a raportat la poliție. Formele pot fi diferite: persoana poate fi urmărită cu dispozitive tehnice, prin telefon, urmărită când iese din casă, când vine sau pleacă de la serviciu, pentru că dispozitivele pot arăta locația prin aplicații. 

Agresorul deseori profită și impune psihologic victima să își partajeze constant locația. Am auzit cazuri în care femeia era urmărită prin aplicații la telefon. În acest caz, persoana poate cere ajutor și specialiștii pot dezactiva aplicațiile de urmărire. 

Agresorii, conform noii legi, sunt somați să șteargă comentarii negative sau postări cu poze fără consimțământ, sunt obligați să elimine conținutul abuziv. Totodată, li se restricționează accesul la dispozitive tehnice sau tehnologii online, pentru a preveni repetarea actelor de violență. 

Formele de violență online pot fi similare celor offline. Violența economică, de exemplu, poate fi și în format fizică, și în format online, mai ales acum, când conturile și cardurile sunt accesate electronic și agresorul poate controla banii. În general, să știți că s-au introdus sancțiuni. Acest tip de violență este prevăzut în Codul penal, este incriminat penal și acesta este unul dintre codurile cu sancțiuni drastice. Pe lângă amenzi mari, poate include închisoare, detenție. Și asta ar trebui să fie un motiv pentru ca agresorii să înceteze să mai hărțuiască victimele, fie online, fie fizic.