INTERVIU Legătura dintre criza de apă din Dunăre și centrala de la Cernavodă

România riscă să rămână fără energie nucleară, dacă și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Deocamdată funcționează, însă situația este „îngrijorătoare”, spune Sorin Rândașu, directorul general adjunct  al Apelor Române, într-un interviu pentru publicul HotNews. El explică de ce trei săptămâni de ploi torențiale în România nu ar duce nivelul fluviului la o valoare optimă.

• Dunărea înregistrează un debit de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie.
• Nuclearelectrica a oprit, la începutul săptămânii, Reactorul 1 de la Cernavodă. Acum, compania ia în calcul și oprirea celui de-al doilea, „necesară în orice moment, depinzând foarte mult de fluctuațiile negative care apar și efectele acestora asupra sistemelor centralei”.
• Oprirea celor două reactoare ar însemna că 20% din producția de energie a țării noastre s-ar opri, fiind nevoiți să importăm, spune Sorin Rîndașu.
• O situația similară a mai fost în 2003, când, tot din cauza nivelului scăzut al Dunării, singurul reactor care funcționa atunci la Cernavodă a fost oprit, mai spune expertul.

„Este o situație extrem de delicată”

HotNews: Domnule Rîndașu, Dunărea are în prezent un debit de 1.650 de mc/s. Când ar putea deveni situația îngrijorătoare?
– Este deja îngrijorătoare. Atâta vreme cât s-a oprit Reactorul 1 de la Cernavodă, este o situație extrem de delicată. 750 de MW putere instalată la un Reactor înseamnă foarte mult. Gândiți-vă că înseamnă 10% din putere instalată la nivel național. 

Pe de altă parte, dacă se oprește și Reactorul 2, deja de la 10% ajungem la 20%. 20% din producția de energie a României se va opri. Ceea ce înseamnă că atunci nu există decât varianta importului de energie.

– Când am putea vorbi despre oprirea celui de-al doilea Reactor?
– Măsura opririi Reactorului 1 a însemnat, de fapt, un câștig de timp pentru Reactorul 2. Ele se influențează reciproc și se face o gaură în apă, ca să mă exprim în termeni mai puțin inginerești, mai puțin tehnici.

Dacă am oprit unul dintre ele, atunci a fost câștigat local un nivel de circa 10 centimetri. Deocamdată, acesta permite funcționarea unui Reactor și să sperăm că rămâne în regimul acesta.

– Ar fi o situație fără precedent?
– În 2003 s-a oprit un singur Reactor pentru că unul era, al doilea Reactor a fost construit ceva mai târziu. Practic, nici în 2003 nu a existat producție de energie nucleară pe teritoriul României în condițiile în care debitele au fost la fel de scăzute.

În 2003, Dunărea a avut tot valori apropiate de cele de astăzi. A mai fost 2007, iarăși un an extrem de secetos și îmi aduc aminte de perioada aceea pentru că 140.000 de foraje au fost construite în regim de urgență, ca să suplimenteze alimentarea cu apă în localitățile din România.

Au mai fost ani secetoși, însă secvența din anii 2022, 2023 și 2024 o simțim nu numai din punct de vedere al resursei de apă, ci și al presiunii care a fost pusă pe infrastructură. Pentru că în perioada aceasta încerc să eliberez cât mai puțină apă din acumulări pentru a o distribui cât mai uniform în timp și a asigura cât mai multe dintre folosințele de apă.

De ce nu poate fi suplimentat debitul fluviului

– Poate fi luată în calcul suplimentarea fluviului?
– Pentru a suplimenta debitele, să spunem, cu 100 de mc/s, probabil că doar 30 de mc/s ar ajunge către secțiunea de la Cernavodă, pentru că pleacă de pe brațul Bala către brațul Borcea. În aceste condiții, a susține 100 de mc/s înseamnă a pierde 8,7 milioane de mc/zi. Ori asta înseamnă să scădem nivelele în lacuri și sunt necesare și alte folosințe.

Problema noastră este că nu vedem în intervalul următor de 7-10 zile precipitații în bazinul Dunării. Deci dacă am fi avut un semn că încep ploile în bazinul Dunării, în special pe afluenții apropiați de intrare în România, ar fi fost un lucru la care ne-am fi gândit mult mai serios și am fi încercat în discuțiile cu Hidroelectrica.

Sperăm ca după 4 august să înceapă niște ploi în bazinele afluenților Dunării Sava, Drava, Morava și poate în felul acesta să existe perspectiva unor creșteri care nu sunt semnificative, dar care măcar să ne mențină în jurul unor valori de 2.000 mc/s pentru luna august.

– Ca să ajungem la această valoare, ne putem baza doar pe ploi?
– Da, pentru că nu există o altă alternativă. De pildă, Porțile de Fier 1 și 2 nu au niște volume semnificative care să permită evacuări.

Și regula este extrem de clară. În condiții de secetă sau condiții de inundații, ceea ce intră, iese: se menține nivelul constant la acumularea Porților de Fier 1 și 2 pentru că în felul acesta avem garanția că ceea ce intră în acumulare, iese din acumulare.

Ce efect ar avea asupra Dunării trei săptămâni de ploi în România

– Să luăm un scenariu ipotetic, domnule Rîndașu. Dacă în următoarele două-trei săptămâni ar ploua abundent în România, cât de mult ar conta aceste precipitații la creșterea nivelului Dunării?
– Am să vă dau un exemplu. Jiu, Olt, Argeș care aduc un aport mai mare către zona aval, implicit Cernavodă, Galați, Brăila… Toate cumulate nu aduc decât 150 mc/s în Dunăre. Deci vorbim de circa 10% din debitul de la intrarea în țară. Dacă ploile se vor intensifica în România, vor crește pe parcursul românesc aceste debite, dar ele vor rămâne totuși semnificativ sub.

Să vă fac o imagine de ansamblu. În bazinul întreg al Dunării, începând din Austria și până în România, nu au fost înregistrate precipitații sau au fost înregistrate precipitații cu mult sub mediile multianuale. Lucrul acesta a condus la reducerea debitului semnificativ pe Dunăre.

Suntem cu un debit în momentul de față de trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna aceasta. Din nefericire, până pe data de 4 august, cât avem noi prognoza, sunt ploi doar undeva în Austria.

Ținând cont de perioada în care ne aflăm, nu ne așteptăm nici ca aceste ploi să pice pe suprafețe mari. Ele vor fi tot nuclee, furtuni care să nu se constituie în volume tranzitate suficient de mari astfel încât să ajungă până în România.

„În anumite zone nu pot fi asigurate irigațiile”

– Marți, o navă de croazieră a rămas blocată pe Dunăre din cauza nivelului scăzut al apei. Cum este situația din România comparativ cu celelalte țări care sunt traversate de Dunăre?
– Există o circulație minimală pe Dunăre, dar vă dați seama, una e să transporți o barjă cu capacitate de încărcare la 80-90% și alta e să o duci la 30%. Deci devine nerentabil din foarte multe puncte de vedere. Dacă eu am un camion și îl încarc doar o treime, nu prea îmi place să pierd banii transportându-l așa.

Regimul hidrologic din momentul de față aduce pierderi care sunt considerabile pe mai multe sectoare orizontale ale economiei.

– Ce efecte economice aduce scăderea debitului Dunării?
– Sunt semnificative în termeni de energie, sunt semnificative în termeni de transport, în termeni de blocaje. Gândiți-vă că deja în anumite zone nu pot fi asigurate irigațiile pentru că apa nu mai ajunge la solul pompelor. 

Deci sunt și probleme în agricultură care vor apărea în perioada următoare din această perspectivă.

– Este biodiversitatea în pericol?
– Nu avem semnalat în momentul de față mortalitate piscicolă pe Dunăre, însă astfel de fenomene pot apărea cu siguranță pe râurile mici din interiorul țării. Un fenomen care poate să apară în perioada de caniculă este lipsa oxigenului din apă. 

Pot apărea probleme, să spunem, în zonele în care se practică acvacultură. Sunt mici bălți, lăculețe. Chiar fermele piscicole pot avea probleme dacă nu-și asigură o oxigenare suplimentară în aceste iazuri.

„Există o presiune suplimentară pentru ceea ce înseamnă resursă de apă”

– Există riscul pentru alimentarea cu apă a unor localități?
– În momentul de față, pentru o perioadă de două săptămâni, nu vedem niciun fel de risc din această perspectivă. Ne așteptăm însă, dacă perioada de secetă continuă toată luna august și începutul lunii septembrie, ca nivelele din fântânile de subzistență ale oamenilor să scadă, unele chiar să sece.

Mi-aduc aminte de valorile din 2022-2023, când au fost ani secetoși. Aveam în medie, într-un an, în jur de 700 de de mici localități, sate, afectate și unde era necesară suplimentarea apei pentru animale și pentru oameni cu ajutorul pompierilor.

Poți fi restricții în alimentarea cu apă, să ai în loc de 24 de ore din 24 apă, șase ore pe zi, și astfel de fenomene cu siguranță se vor intensifica în perioada următoare.

Dar să spunem și o veste bună. Nivelul din lacuri, fiind la 70% în acumulări, este unul relativ ridicat față de alți ani, dar gândiți-vă că nu există o repartiție uniformă a acestor volume de apă. Sunt zone care rezistă mai bine la secetă și zone care nu rezistă la fel de bine.

Una dintre zonele la care ne uităm acum de pildă e Moldova, unde clar acumulările mici încep să aibă tendința de scădere. Momentan există o singură acumulare care a scăzut sub 50% volum.

Deci da, există o presiune suplimentară pentru ceea ce înseamnă resursă de apă, presiune pe care o estimăm ca fiind în creștere în perioada următoare. Nu cred că vor fi probleme majore în marile aglomerări urbane, dar în localitățile mici cu siguranță vor fi, mai ales în cele care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă centralizată.

Debitul actual, cu aproape 79% sub cel considerat ideal

– Care este debitul optim al Dunării?
– Peste 2.000 de mc/s de preferat… 3.000, dar la peste 2.000 să spunem că ar fi cât de cât funcțional totul. 4.700 mc/s este media pe luna aceasta.

– Dar valoarea ideală?
– Idealul, dacă e să discutăm de producție de energie și de medie multianuală, este undeva la 7.500 de mc/s. În cazul unor inundații semnificative, discutăm de debite de 16.000. 

Deci, ca să înțelegeți diferența între debitul maxim pe care l-am înregistrat, care a fost de 15.800 – 16.000 mc/s la intrarea, în anul 2006, și debitul despre care vorbim în prezent.