INTERVIU Sergiu Manea, CEO BCR: „Tinerii care abandonează școala și munca sunt de fapt problema generației mele. Începe și de la oameni ca mine care au făcut prea puțin”

Șeful uneia dintre cele mai mari bănci din România respinge ideea că tinerii nu vor să muncească. Oferă și soluții punctuale la întrebarea cum pot economisi aceștia chiar și când sunt la limita supraviețuirii financiare. În plus, contrar opiniei generale, Sergiu Manea nu crede că statul a eșuat în a răspunde suficient nevoilor tinerilor.

• În România, un tânăr singur are nevoie de peste 4.300 de lei net pe lună pentru un trai minim decent.
• Salariul minim pe economie acoperă puțin peste 60% din această sumă. 
• Între aceste două cifre se întinde una dintre cele mai ignorate realități ale pieței muncii: tinerii sunt chemați să își planifice viitorul cu un buget care abia le acoperă prezentul. 
• În același timp, România se află printre statele europene cu cele mai ridicate rate ale tinerilor NEET – tineri care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de educație.

• În spațiul public, fenomenul este adesea asociat cu ideea că tinerii nu vor să muncească.
• Articolul este realizat într-un proiect jurnalistic organizat de Asociația Media DoR și finanțat de Banca Comercială Română (BCR), în parteneriat cu HotNews, partenerul de publicare al proiectului. Pentru că interviul este realizat cu reprezentantul finanțatorului proiectului, el este marcat ca advertorial, deși nu este un articol publicitar în sine.

L-am întrebat pe șeful BCR despre aceste date și alte realități economice care afectează tinerii. „Cu certitudine nu e o problemă a generației voastre. E o problemă a sistemului de educație și a generației mele, nu a voastră. Pleacă și de la oameni ca mine care au făcut prea puțin.”

Supraviețuirea financiară și paradoxul economisirii

Discursul corporatist despre educația financiară pleacă, de cele mai multe ori, dintr-un punct idealizat: cum pui bani deoparte, cum investești, cum creezi un fond de urgență. Pentru o mare parte din tinerii din România, economisirea pare însă o ecuație matematică imposibilă.

Întrebat despre decalajul dintre costul vieții și salariile de intrare, Sergiu Manea a adus în discuție propriul debut profesional: „Și eu, când am început să lucrez, am avut 80 de dolari pe lună. […] E o realitate care ar trebui să ofere o motivație de fapt. Cum fac să-mi dovedesc valoarea în piața forței de muncă, astfel încât aspirația mea să fie chiar mai mare decât acest «cost of living» decent?”, a explicat el.

Când a venit vorba despre soluții punctuale pentru cei care supraviețuiesc de pe o lună pe alta, Manea a subliniat importanța setării unui obiectiv, oricât de mic. În plus, a nuanțat ideea că doar persoanele cu venituri mari pot economisi. „Merită să pleci din a-ți crea un obiectiv. Vreau să economisesc, pentru ce? Și apoi cum fac să ajung acolo, care sunt nevoile și dorințele. […] Cine crede că are foarte puțini bani ar trebui să vorbească cu cineva, de preferință cu unul dintre colegii mei, și să spună: «sunt în situația asta, aș vrea să economisesc pentru asta. Hai să încercăm să facem un plan împreună!»”, a detaliat acesta.

Generație NEET: Un eșec sistemic, nu o problemă de atitudine

Fenomenul tinerilor care nu sunt nici în educație, nici în câmpul muncii reprezintă una dintre cele mai mari provocări sociale și economice ale României. „Manea a descris acest fenomen drept o fractură gravă de sistem și a spus că sistemul educațional are nevoie de sprijin pentru a transmite mai bine valorile și competențele necesare integrării profesionale. „Faptul că oamenii dispar și nu sunt nici în piața forței de muncă, nici în sistemul de educație este îngrozitor de grav”, a spus CEO-ul BCR. Potrivit acestuia, orice tânăr are nevoie să fie este capabil să trăiască în demnitate prin propriile puteri, iar rolul instituțiilor este să ofere instrumentele și contextul care să îi ajute în acest sens.”

Rolul corporațiilor și datoria comunității

Mediul privat și organizațiile neguvernamentale au dezvoltat tot mai multe programe dedicate integrării și dezvoltării tinerilor. Întrebat dacă decizia corporațiilor de a finanța spații de educație alternativă, precum hub-urile din rețeaua Zbor România, este dovada clară că statul nu reușește să răspundă suficient nevoilor tinerilor, Manea a nuanțat situația printr-un concept colaborativ: „Nu cred că statul a eșuat, ci cred că ar fi greșit ca noi să stăm acasă și să spunem «du-te tu la școală, că are doamna profesoară și statul grijă de tine». Noi toți, familiile, avem responsabilitatea asta. E datoria întregului sat, nu doar a primarului, să integreze pe cineva”. În viziunea sa, inițiativele precum hub-urile devenite „spații intergeneraționale, de tranziție” completează rolul instituțiilor publice prin crearea unor contexte de învățare și orientare profesională pentru tineri.

Iluzia banilor rapizi și educație investițională ca soluție

O realitate dură a momentului este mirajul câștigurilor facile. În condițiile în care jocurile de noroc au intrat oficial în calculul inflației la începutul anului, mulți tineri caută scăparea din presiunea costurilor lunare prin scheme de îmbogățire rapidă. Sergiu Manea descrie fenomenul ca pe un scurtcircuit sistemic care depășește individul. „Faptul că un tânăr intră în acest circuit vine din speranța de a obține un câștig rapid, pentru că există extraordinar de multă «peer pressure» sau foarte multă comunicare care induce în eroare. Nu e vorba despre «the small print», este vorba despre «the big image». Îi face mai puțin atenți la propria valoare, la propria pregătire. Și de fapt asta înseamnă că întreaga societate suferă”, a punctat CEO-ul BCR.

Ieșirea din această capcană presupune o schimbare totală de optică: trecerea de la promisiunea norocului la educație investițională. Miza este ca tinerii să își înțeleagă clar profilul de risc și să își construiască o bază reală de cunoștințe financiare atunci când iau decizii cu banii lor, orientându-se către mecanisme economice sustenabile.

Liderul bancar a admis franc că sistemul tradițional pierde uneori teren în fața unor jucători rapizi, capabili să răspundă mai agil nevoilor generației Z, dar a subliniat că datoria adaptării aparține exclusiv mediului corporate. „Voi sunteți trendsetteri. Astăzi e 2026, dar voi veți fi economia în 2035, în 2040. Voi veți fi cei care nu numai că setează o direcție, ci cei care execută acea direcție. E foarte important ca noi să fim atenți la ceea ce aveți nevoie ca și consumatori, pentru că voi veți forma viitorul.”

Furie publică și greșeli de leadership

Întrebat despre propriile greșeli de leadership din ultimul deceniu, Manea a recunoscut că ritmul dictat de la vârf a ignorat uneori capacitatea reală a bazei. „Poate uneori am fost prea agresiv în a cere lucruri care probabil nu se puteau face. Am cerut lucruri fără să mă asigur că oamenii au resursele și contextul necesare”, a admis el.

Spre final, tabloul economic a lăsat loc unei concluzii care depășește inflația, creditele sau indicii de sărăcie. Când a fost întrebat care este problema reală care îl îngrijorează cel mai mult, Sergiu Manea a formulat un răspuns concentrat asupra relației dintre generațiile aflate astăzi în poziții diferite de responsabilitate: „Egoismul propriei mele generații”. Soluția pentru acest blocaj, a conchis el, rămâne doar construcția încrederii în fiecare zi, de la zero.

Acest material a fost documentat cu sprijinul unei burse oferite în cadrul cursului „Economie pentru Jurnaliști”, organizat de Asociația Media DoR și finanțat de Banca Comercială Română (BCR), în parteneriat cu HotNews, partenerul de publicare al proiectului. Echipă de producție media: https://www.metaverso.ro​ (Andrei Badea, Alexandru Simion, Augustin Moga, Robert Andronache).