INTERVIU. Teoria restanțelor la plata facturilor. Un important sociolog oferă o explicație pentru apariția „poporului lui Georgescu”

“Poporul român” a renăscut în noiembrie 2024 pentru că un anume Călin Georgescu l-a făcut vizibil. Același “popor român” este dorit la vot, în mai 2025, pentru a alege, printre alții, pe succesorii lui Georgescu: George Simion sau Ana Maria Gavrilă.. Cine este acest “popor român”? L-am întrebat pe sociologul Dumitru Sandu, unul dintre cei mai respectați sociologi români.

În interviul pentru Hotnews, Dumitru Sandu analizează ultimul sondaj Europol care relevă două tendințe clare:

• “Miscările sociale de protest și nemulțumire din România par să fi fost stimulate, în principal, de proasta funcțonare a instituțiilor, de corupția instituțională care a dus la această situație.” Sănătatea este, din acest punct de vedere, pe primul loc.
• Preocuparea privind Sănătatea este cea a bărbaților care nu mai sunt așa tineri și au dificultăți în plata facturilor lunare. Ei se întreabă: în situația dată de vârsta mea, de perpetuarea datoriilor mele, mă pot baza pe Spital, doctori? Răspunsul este Nu!”

Iată interviul integral cu Dumitru Sandu, bazat pe Eurobarometrul realizat în perioada februarie-martie 2024.

Rămânerea în urmă la plata datoriilor

Hotnews: – Am avut un anume “Popor român” care a participat la mișcări sociale din România. De unde vine acest “popor român”?
Dumitru Sandu: – Nu discut aici determinări de manipulare mediatică sau geopolitice. M-aș referi strict la ceea ce este mai legat de tema nemulțumirii sociale. Dintre mulții indicatori ai acestui aspect, în strânsă legătură cu propensiunea de apariție a unor mișcări sociale, vom reține ponderea persoanelor care au avut dificultăți, în ultimele 12 luni, în plata facturilor din gospodăria proprie. De la maxim la minim, România apare în seria țărilor cu pondere maximă de persoane care au dificultăți în plata facturilor lunare (59%), la același nivel cu Bulgaria (58%), sub Grecia (79%) și Portugalia (63%), cu mult peste țări cu situație economică foarte bună, precum Olanda (15% cu dificultăți în plata facturilor), Suedia (9%) sau Danemarca (9%).

Cu astfel de dificultăți economice la nivel de gospodărie, mai ales dacă locuiești într-o țară de emigrare, precum România, probabilitatea de declanșare a unor mișcări sociale este foarte mare. Faptul de a avea dificultăți majore în plata facturilor lunare mărește considerabil și probabiltatea de a percepe un grad ridicat de corupție în domeniile sănătății publice, educației, justiției și ordinii publice (regresie multivariată, neprezentată aici). Sintetizăm: în cazul românilor, participarea la mișcări sociale de protest, generate de problemele apărute în sistemul de votare la prezidențialele din 2024, a avut la bază, în principal, accentuarea corupției instituționale în calitate de cauză majoră a funcționării acestor instituții. Cu atât mai puternică o astfel de relație cauzală cu cât aceasta nu a fost pusă în evidență de reprezentanți ai guvernărilor anterioare, responsabili în bună măsură de corupția instituțională, ci numai de către parte din așa-zișii suveraniști.

“Poporul român” este poporul bărbaților mai în vârstă, cu o situație socială mai proastă

– Nu înțeleg prea bine. Deci, “poporul român” are o rămânere în urmă la datorii și se gândește că o cauză este corupția instituțională?
– Mă întorc tot la Eurobarometrul februarie-martie 2024. Îngrijorarea privind rămânerea în urmă la datorii te face să te gândești la cauze. De ce nu pot plăti datoriile? Au crescut prețurile, au crescut dobânzile. Ne uităm numai la persoanele din România dar mai bine este să comparăm cu cele din macroregiunea estică de care România aparține, sau central-europeană, sudică, vestică sau nordică a Europei. Oamenii tind să fie mai îngrijorați de corupția instituțională din propria țară, dacă sunt bărbați mai în vârstă, care au probleme de stare de sănătate, și au o situație socială mai proastă, sub aspectul clasei sociale subiective. Există, însă, diferențieri majore nu numai de la țară la țară, ci și între macro-regiuni europene. România face parte dintre țările unde cei îngrijorați de corupția din țară sunt, mai ales, vârstnici educați, care au o situație economică bună (fără dificultăți în plata facturilor lunare) și sunt relativ sănătoși.

– De unde a apărut fenomenul Potra (mercenari români în Congo)?
– Încerc să mențin răspunsurile mele la nivelul datelor, calitative sau cantitative, de care dispun, fără a formula simple opinii sau ipoteze. Vă răspund cu întrebări de detaliu. Câți români au fost sau sunt în străinătate ca mercenari? Unde? În ce perioade? Pe ce cale instituțională? Din ce județe au plecat? Cum au votat aceștia la alegerile din 2024, anulate sau nu? Și adaug: au plecat ei ca mercenari doar din dorința de a face bani, sau aveau datorii de toate felurile?

Obsesia Sănătății

– Văd că subliniați corupția în domeniul sănătății ca aspect foarte important.
– Da. Românii au datorii, românii nu mai sunt cu toții sănătoși și se întreabă: cine are grijă de mine dacă pățesc ceva. este o reacție firească. Din acest punct de vedere, România, în sensul de subeșantionul de români din sondajul Eurobarometru, apare în categoria celor șase țări din UE cu maximă îngrijorare legată de corupția în domeniul sănătății publice (46% îngrijorați de corupția în domeniu în România), precedată, cu valori ceva mai mari, de către intervievați din Grecia, Slovenia, Slovacia, Bulgaria și Lituania). La polul opus, cu îngrijorare foarte mică în domeniu, sunt eșantioane din țări nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda), plus două țări vest-europene (Germania de Vest, ca regiune a Germaniei, cu situație mult mai bună decât fosta Republică Democrată Germană, și Belgia). Sunt și la noi salarii mari în domeniul sănătății publice, dar… Dotare, promovare profesională, fonduri, organizare? De ce mai pleacă medicii din țară?

– Unde se află România, în interiorul Uniunii Europene, sub aspectul corupției percepute?
– Utilă întrebarea. România este integrată în gruparea Estică, împreună cu Bulgaria, și țările baltice. Cu datele noi despre corupție, folosind aceeași clasificare, în analiză de regresie multivariată, regăsim modelul de corupție din România similar cu Italia, Grecia, Spania, Portugalia. Este un model în care corupția în sănătate, educație, poliție, și ordine juridică tinde să fie mai mare decât în țările Nordice ale UE, considerând ca referință populația din Vestul UE și ținînd sub control diferite variabile de status (vârstă, gen, educație, stare materială a gospodăriei, rezidență).

– Ce zonă este afectată cel mai tare?
– Corupția percepută (pe cea obiectiv existentă, nu o știm) este maximă în Oltenia și în Sud-Est. Nivelul cel mai ridicat de îngrijorare este în Oltenia, în legătură cu sănătatea publică și politicienii din regiunea respectivă.

– Bine dar acest sondaj nu spune explicit despre “poporul lui Georgescu”.
– Sigur, dar pentru acest “popor”, aceste detalii, din viața noastră a tuturor a declanșat fanatismul arătat în votul din noiembrie 2024.