Politologul Cristian Preda descrie drept „tragicomic” momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat că Siegfried Mureșan „se mai gândește” dacă acceptă mandatul de premier. El spune, într-un dialog pentru publicul HotNews, că episodul desemnării vine pe fondul unei diminuări tot mai clare a autorității prezidențiale.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Cristian Preda, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, compară situația cu Republica a IV-a franceză, marcată de guverne fragile și majorități instabile. În Franța, criza acelui sistem s-a încheiat în 1958, când Charles de Gaulle a revenit la putere și a construit un nou regim, cu un executiv și o președinție mai puternice.
Cristian Preda. Foto: Inquam Photos / George Călin
Preda spune că România are fragmentarea politică, dar nu și un lider cu forța politică necesară pentru o asemenea ruptură.
„Am presupus că, în mod tacit, președintele a exclus propunerile făcute de partide în iunie”
HotNews: Cum interpretaţi declaraţia preşedintelui Nicuşor Dan privind desemnarea lui Siegfried Mureşan pentru funcţia de premier? Cristian Preda: Am fost surprins pentru că, după convorbirile cu partidele, am presupus că, în mod tacit, a exclus propunerile făcute în luna iunie.
În al doilea rând, am fost surprins pentru că l-am auzit pe Siegfried Mureşan zilele trecute cerând alegeri anticipate. Şi mi s-a părut că el însuși a abandonat ideea unui guvern pe care să-l formeze. Și, în fine, am fost surprins pentru că președintele a zis, aruncând totul în tragicomic, pentru câteva minute, că Siegfried Mureşan se mai gândeşte. Din fericire, n-a fost vorba decât de 3-4 minute.
Totuşi, se instituise cutuma că, atunci când propui pe cineva pentru postul de premier, să-l ai lângă tine. Să-l arăţi, să pui mâna pe el!
– Desemnarea vine acum, însă Siegfried Mureşan a fost propus de PNL, USR şi UDMR pe 26 iunie… – Cred că e important, în justificarea prezentată de preşedinte, faptul că, într-adevăr, cele trei partide care l-au propus pe Siegfried Mureșan au în momentul de față 36% din voturile din Parlament. Sorin Grindeanu este susţinut de un partid care are cu aproximativ 10% mai puţin, Victor Ponta e susţinut de un partid care are câteva mandate, iar alte propuneri nu au fost. Numele vehiculate public până acum nu au fost îmbrățișate de vreun partid.
Și atunci, putem observa că președintele, în absența unei majorități conturate clar, a ales, într-o logică democratică, să îmbrățișeze propunerea care e susținută de cel mai mare număr de voturi în acest moment. Cu speranța aceasta e mai aproape de pragul de 50%.
„Chestiunea de aritmetică”
– Dar cât de aproape credeţi că e de pragul ăsta? Sorin Grindeanu a anunţat că PSD va analiza luni propunerea, dar s-a declarat „dezamăgit”… Credeţi că va fi susţinut de AUR? – Probabil că nu. De la 36,5%, cât au PNL-USR-UDMR, se mai adaugă 3,66% – minorităţile. Asta înseamnă că guvernul lui Siegfried Mureşan ar putea să treacă doar având sprijinul celor neafiliaţi şi al unor grupuscule de tip PÎR (Pace – Întâi România) sau alte disidenţe din AUR, precum cea reprezentată de Muhammad Murad, care voia să fie învestit neapărat un guvern.
Din cele 13-14% procente care aparţin acestor grupuscule formate pe ruinele AUR sau pe ruinele POT se poate aştepta un sprijin. (Grupul Pace – Întâi România a transmis, într-un comunicat de presă, că nu va susţine Guvernul Siegfried Mureşan, n.r.) Deci dacă trece guvernul, trece cu ajutorul celor care care au plecat din AUR, din POT sau din SOS.
Dar la fel s-ar fi întâmplat și cu un guvern care ar fi pus împreună PSD și AUR. Pentru că PSD și AUR nu au 50%. Deci nu ar fi fost suficient sprijin. În acest moment PSD are 27.15%, AUR 19.82%, deci asta dă 46.9%. Deci, şi lor le-ar fi trebuit 3%. Neafiliaţii au 4.95%, UPR are 3.66%, PÎR are 1.5% și așa mai departe.
În afara soluției propuse de președinte, cu revenirea coaliției pro-europene, şi în afară de varianta PSD-AUR, ar mai fi fost varianta cu o coaliție mai mică, tot pro-europeană, dar fără USR.
Din punct de vedere tehnic, nu există altă variantă. Adică e o chestiune de aritmetică.
– Sunt calculele pe care le aveam şi în urmă cu câteva luni… – Cred că președintele a văzut că reconstituirea alianței pe care a binecuvântat-o în 2025 e o iluzie. Cred că și-a dat seama că nu există nicio șansă pentru asta. N-am nicio altă explicație.
„Amânarea desemnării n-a făcut decât să-l slăbească din ce în ce mai mult pe Nicușor Dan”
– Care e imaginea președintelui Nicușor Dan după declarația de joi? – Arată că e un președinte care consolidează diminuarea autorității prezidențiale, pe care a asumat-o Klaus Iohannis, cel care și-a tăiat din autoritate fabricând rotativa și consacrând căsătoria PSD-PNL.
Nicușor Dan a încercat să pună, pe lângă mirii PSD-PNL și UDMR-ul, și USR-ul. Şi să facă o familie lărgită, extinsă. Și, din păcate, ce se întâmplă de un an încoace este, în mod evident, o diminuare semnificativă a influenței de care dispune.
Din clipa în care a fost președinte și până astăzi, Nicușor Dan a pierdut şi din credibilitate, şi din suporterii pe care îi avea. Amânarea desemnării n-a făcut decât să-l slăbească din ce în ce mai mult. Și asta înseamnă că, foarte probabil, regimul se va parlamentariza într-o măsură și mai mare decât a fost sub Klaus Iohannis. În contextul în care avem un Parlament foarte fragmentat. Deci suntem, după părerea mea, într-o situație de tipul Republica a IV-a franceză, dar nu avem un de Gaulle.
Pentru a trece, Guvernul Mureșan are nevoie de 233 de voturi. Împreună PNL, USR și UDMR au 170 de voturi.
