INTERVIU VIDEO BRD și Climate Change Summit: cum se transformă sustenabilitatea în inovare și randament al investiției

Băncile și companiile nu mai sunt doar finanțatori: implicarea lor în tranziția verde înseamnă educație, inovare și colaborare activă pentru un viitor sustenabil. Despre cum BRD sprijină această transformare și despre Climate Change Summit, eveniment care aduce laolaltă lideri, antreprenori și experți pentru a identifica soluții concrete împotriva schimbărilor climatice, au vorbit, într-un interviu, Flavia Popa, Secretar General BRD, și Ciprian Stănescu, Președintele Social Innovation Solutions.

În cadrul interviului este evidențiat modul în care BRD și Climate Change Summit devin catalizatori ai tranziției verzi, nu doar prin finanțări, ci și prin educație, inovare și colaborare. Flavia Popa subliniază importanța formării angajaților și a sensibilizării tinerelor generații pentru a înțelege impactul deciziilor financiare asupra mediului și cum sustenabilitatea poate fi integrată în business. Ciprian Stănescu detaliază evoluția summitului, ajuns la a patra ediție, și impactul său asupra comunității de afaceri și societății, prin dezbateri, masterclass-uri și susținerea proiectelor inovatoare. 

Cum influențează tranziția verde modul în care formați și evaluați noile generații de angajați BRD? 

Flavia Popa: Tranziția verde este pentru BRD și pentru grupul din care facem parte un pilon esențial, în jurul căruia ne orientăm atenția, pentru că noi credem că sustenabilitatea este una dintre cheile longevității și rezilienței financiare. Asta înseamnă că atât angajații, cât și toți ceilalți stakeholderi trebuie să își propună să țină pasul cu timpurile, iar tânăra generație, în plus, vine deja cu o sensibilitate la ideea de sustenabilitate, la ideea de a avea un impact pozitiv asupra mediului atunci când facem business. 

Și asta ne ajută, într-un fel, pentru că de aici încolo ține de noi toți să îi sprijinim să treacă prin cursuri de perfecționare – și aici mă refer concret la reglementare, taxonomie, dar și la diverse alte tipuri de competențe: de gândire critică, de înțelegere a modului în care ei, dar și noi toți, trebuie să ne raportăm la faptul că o decizie de credit are un impact asupra mediului și, în același timp, și mediul poate influența o decizie de credit. 

În ceea ce privește tânăra generație, ați observat o schimbare de comportament în rândul clienților tineri? Sunt mai receptivi la produse verzi sau doar mai atenți la imaginea brandurilor? 

Flavia Popa: Tânăra generație, cum spuneam, este realmente interesată de sustenabilitate în general, de altfel, nu o spun eu, o spun și studiile. Cred că citeam un studiu al Price din 2024, care arăta că mai mult de 70%, de exemplu, dintre angajații tineri  sunt profund interesați de strategia de sustenabilitate a companiei unde își doresc să lucreze. Deci asta, pe de o parte. Pe de altă parte, consumatorul, clientul tânăr, este de la sine înțeles că nu se uită doar la bancă din perspectiva acestui tip de abordare, ci la tot ceea ce înseamnă economie. Tinerii se uită la modul în care companiile își produc profitul, sunt interesați de modul în care aceste companii își reorientează businessul în ideea de tranziție verde. 

Prin urmare, da, și în bancă observăm interes pentru produsele verzi, dacă vorbim despre persoane fizice, iar dacă vorbim despre partenerii noștri din ecosistem, despre start-up-uri care sunt preponderent conduse de tineri, este de la sine înțeles că își doresc să aibă un partener bancar de același calibru – la fel de interesat de ceea ce înseamnă sustenabilitate, de ceea ce înseamnă să credităm sustenabil împreună și, de fapt, să inventăm, pentru că suntem în faza asta frumoasă, de a căuta împreună soluții inovatoare pentru viitor, în materie de finanțare sustenabilă. 

„Încurajăm ideile care se transformă în acțiune”

Cum a evoluat Climate Change Summit de la prima ediție și ce impact a avut până acum asupra comunității de afaceri și a societății?

Ciprian Stănescu: Când am început Climate Change Summit, în 2022, alături de Flavia și echipa ei de la BRD Groupe Société Générale, ne-am propus ceva ce părea aproape imposibil pentru unii stakeholderi, inclusiv ai noștri: să construim, la București, cel mai important spațiu de dezbatere din Europa Centrală și de Est pe aceste subiecte foarte vaste. Și am reușit. Suntem acum în anul 4. În primele trei ediții am avut peste 4.500 de persoane care au venit la evenimentele summitului, aproape 3 milioane de oameni care s-au uitat la summit în format digital, făcând acest eveniment cel mai urmărit eveniment în spațiul media și digital din România, și peste 250 de speakeri care au dus înapoi, în țările lor, un mesaj: că în România se poate și că România poate să devină un partener de conversație. Pentru că nu era neapărat la masa conversațiilor, dar am mai făcut ceva – și, apropo de cum ne uităm la impact – am adus masa în România, la București. Bucureștiul devine un loc, o masă la care lideri, fie politici, fie de business, experți, antreprenori, oameni de știință vin să învețe împreună și să descopere împreună ce am putea să facem mai bine.

Summitul pune accent pe colaborarea între mediul public și privat. Cum ar putea băncile să devină veritabili parteneri de politici publice, nu doar finanțator ai tranziției verzi? 

Flavia Popa: Îmi place să răspund la întrebarea asta spunând că băncile deja fac acest lucru, așa cred că se întâmplă. Dar, răspunzând la cum ar putea – în primul rând, prin implicare. Asta înseamnă discuții cu autoritățile, iar pe de o parte, băncile pot veni de la firul ierbii cu date, cu informații pe care le au de la clienți, din modul în care își derulează activitatea, legată de nevoile clienților, dar și de nevoile economiei. În același timp, pe de altă parte, autoritățile, ne place să credem, au deschiderea și înțelepciunea de a se așeza la masă constructiv, nu doar pentru a asculta, ci și pentru a crea, împreună cu băncile, politici publice folositoare nouă tuturor. 

De altfel, noi, la summit, încă de la început ne-am propus, și s-a întâmplat, să așezăm la aceeași masă finanțatori, clienți, ONG-uri și autorități, tocmai în ideea aceasta de a ne asculta reciproc, concret, real, și de a încerca, pentru că nu e simplu, să ducem mai departe ideile în politici publice și acțiune. 

Ce rol joacă cultura organizațională în transformarea unei bănci tradiționale într-un actor al sustenabilității? 

Flavia Popa: Răspunsul este evident – joacă un rol cheie. De altfel, dacă ar fi să transpun întrebarea la noi, ca indivizi, joacă același rol pe care îl jucăm fiecare în viața noastră: cu cât încercăm să fim mai lucizi, mai transparenți, mai concentrați pe nevoile noastre și ale copiilor noștri, în raport cu natura, cu mediul, cu ceea ce lăsăm în urma noastră, până la urmă cultura organizațională e formată din oameni. Ceea ce înseamnă că noi, oamenii, în măsura în care suntem preocupați de asta, putem influența și avem un impact favorabil, măsurabil. 

Noi, oamenii din companii – căci noi formăm cultura organizațională – suntem, fără doar și poate, interesați să transformăm strategiile de pe hârtie într-un mod de a trăi în companie și în modul de a ne pune amprenta asupra finanțărilor pe care le acordăm, asupra colaborărilor pe care le avem cu partenerii noștri. Pentru că, întotdeauna, băncile nu sunt doar un finanțator, sunt și un partener – alături de ONG-uri, alături de autorități, cum spuneam mai devreme. Cultura organizațională este, fără doar și poate, o cheie esențială, atâta timp cât credem, în mod real, că e nevoie de această transformare a noastră în bine. Și, ca să nu sune panicard, nu trebuie să ne transformăm printr-un proces extrem de laborios, ci pas cu pas, crezând în ceva mai mare decât noi – într-un bine colectiv, măsurabil și cu impact –, care să le permită și celor de după noi să găsească o planetă în care să trăiască, să respire și să poată trăi sustenabil. 

Cum vedeți implicarea antreprenorilor și startup-urilor în lupta împotriva schimbărilor climatice? Ce oportunități există pentru startup-urile și IMM-urile din România și Europa Centrală și de Est? 

Ciprian Stănescu: Cred că atât startup-urile, adică acele companii aflate la început de drum, cât și IMM-urile, sunt poziționate într-un punct complicat și, în același timp, ideal, pentru că sunt mai flexibile, mai agile, mai pregătite să schimbe sau să transforme, dar și mai fragile în fața schimbărilor, fie ele climatice, fie fiscale. Deci este un echilibru pe care trebuie să-l găsească. 

Din fericire, finanțări atât private, cât și publice, prin fonduri europene sau administrate de bănci, sunt disponibile pentru această transformare spre competitivitate, despre care vorbeam mai devreme, transformarea verde, ceea ce este un lucru bun. Există o inflație de tehnologie în piață, care începe să devină din ce în ce mai accesibilă și care poate ajuta un IMM să devină mai eficient energetic, să-și reducă diverse costuri, dar, cum spunea și Flavia, să nu uităm și acest element legat de măsurare. Devine din ce în ce mai complicat pentru companii să atragă diverse tipuri de capital dacă fac lucrurile ca și până acum. Dacă nu sunt parte a acestei tranziții, a acestei transformări, nu pot fi bine pregătite pentru viitor – inclusiv din perspectiva atragerii de capital, de bani – dacă nu își măsoară emisiile, dacă nu înțeleg cum trebuie să-și transforme procesele de producție sau logistică ș.a.m.d. 

E un moment foarte bun și foarte complicat în același timp, dar nu prea există o alternativă. Nu putem să nu facem nimic, nu putem să ne așteptăm, ca oameni de business, să treacă ceva – nu știm ce. Lucrurile evoluează rapid, și mi-e teamă să nu rămânem iarăși pe ultimul etaj. Dacă acum 20-25 de ani se vorbea despre digitalizare și aveam, din păcate, multe companii care spuneau „Lasă, nu e acum momentul, nu am bani, nu am timp”, suntem în același punct, doar că 25 de ani mai târziu, pe un alt subiect la fel de important. 

Deschiși la nou și la inovație

Cum poate o bancă să devină un catalizator de inovație, nu doar un finanțator, în contextul tranziției ecologice? 

Flavia Popa: O bancă are mai multe pârghii prin care poate deveni un astfel de catalizator și mi-ar plăcea, deși poate părea o pledoarie pro domo, să mă uit la BRD și să vorbim concret. Iată, suntem aici alături de Ciprian Stănescu, președintele SIS, și am creat împreună un summit cu rezonanță. La prima vedere, poate să nu fie în responsabilitatea sau interesul unei bănci să facă asta, și totuși am făcut-o. Acest summit este un catalizator pentru idei, căci inovația înseamnă idei proaspete, ca să nu numim pompos așa, inovație. Și se întâmplă asta. 

Cum mai poate o bancă, împreună cu clienții, să fie vizionară și să fie poate înaintea reglementărilor și a vremii, imaginând, în funcție de nevoile și așteptările clientului, noi tipuri de finanțări, noi produse, cele necesare în această transformare verde? O bancă ar trebui să asculte și să stea lângă clientul ei, încercând să găsească soluții împreună. Cu siguranță, poate face acest lucru prin tot ecosistemul de parteneri, prin start-up-uri, prin ONG-uri, în contextul în care există o atenție și o colaborare reciprocă cu privire la astfel de subiecte.

Deci așa cred că poate acționa o bancă. Și, ca să vă răspund și concret, nu știu dacă este neapărat exclusiv legat de inovație – și nu este –, dar din 2022 până în prezent, chiar până în semestrul I al acestui an, BRD a acordat finanțări sustenabile în valoare de 1,65 miliarde de euro.

„Asta înseamnă că se întâmplă și că se poate, și ne propunem ca până în 2027 să ajungem undeva la 2,4 miliarde de euro. Putem face asta doar fiind deschiși la nou, la inovație, și ascultându-ne unii pe alții, construind împreună cu clienții, societatea civilă și autoritățile.” 

Care este cel mai mare mit pe care l-ați întâlnit despre finanțările verzi și pe care ați vrea să-l demontați public? 

Flavia Popa: Eu nu știu dacă este cel mai mare, dar cu siguranță unul dintre cele mai mari mituri este că sustenabilitatea nu există. În materie de finanțări, transformarea, de fapt, verde, este considerată extrem de scumpă, nefolositoare și, la final, că nu face decât să îngroape o companie, nu să o dezvolte. 

Mi-ar plăcea să răspund așa pasional, dar o să răspund doar cu niște cifre. Cred că un raport al BEI arată că, în ultimii cinci ani, companiile care au investit în zona lor de transformare sustenabilă au devenit mai productive cu aproape 15%, iar cheltuielile operaționale au scăzut între 10% și 20%. Acestea sunt cifre, nu percepții sau păreri. Altfel, v-aș răspunde că noi, cei care am trecut prin asta – și noi înșine ne-am uitat la amprenta noastră de carbon ca bancă, ne-am analizat modul în care clienții noștri acționează și i-am sfătuit și susținut, și am văzut schimbări în bine, atât în ceea ce ne privește, cât și în ceea ce îi privește. Aceste schimbări se transpun, la final, în niște cifre de progres și de profit. 

Cum poate o companie să devină sustenabilă și profitabilă în același timp? Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii care doresc să integreze sustenabilitatea în afacerile lor? 

Ciprian Stănescu: I-aș întreba dacă le plac banii și, dacă răspunsul ar fi „da”, banii însemnând profit, valoare, e o metaforă , atunci următoarea întrebare ar fi: „Și atunci, de ce nu vrei să faci mai mulți?”. Poți să faci mai mulți în mai multe moduri, dar cred că, pentru a rămâne în piață, a rămâne competitiv sau inclusiv pentru a crește, avem mare nevoie să investim ca antreprenori într-un context în care pare că e imposibil să investești zilele astea. Tocmai acum trebuie să investești în a-ți reduce emisiile, în a folosi tipuri de producție și energie, în definitiv, care să fie sustenabile, pentru că asta ne duce, ca antreprenori, într-o zonă de independență și reducere de costuri, de independență energetică, să-i spunem. 

Uitându-ne la fapte, vedem că o companie rămâne și își crește competitivitatea în maxim 3-4 moduri. Trebuie să reducă posturile și tot ce înseamnă transformare verde, asta face. Trebuie să facă produse mai bune, în definitiv, deci poate să crească calitatea acestora. Să fie parte dintr-un lanț de valoare, dintr-un supply chain, care să-i permită să crească, să se perfecționeze și să se profesionalizeze. Fără a înțelege cum produci valoare, fără a oferi datele, fără a măsura într-un supply chain, e din ce în ce mai greu, spre imposibil, să faci parte din acesta. Și să ai o comunicare, să ai un brand suficient de puternic încât oamenii să cumpere de la tine, pentru că asta e obiectivul unui business: să vândă, în definitiv. Și dacă tu poți să comunici și să arăți că îți pasă de acest subiect, că ai făcut acești pași, că angajații tăi sunt mai dornici să vină dimineața la 8 sau la 9 la muncă, la fabrică, la companie, atunci vei deveni mai competitiv. 

E adevărat că acest subiect a fost politizat în ultimii ani, nu doar în Europa, ci în multe alte țări din lume, dar datele ne arată că lucrurile merg înainte, lucrurile merg bine și fac sens. De asemenea, capitalul și finanțările sunt strâns legate de acest subiect, și asta nu poate decât să ne bucure, pentru că acolo unde discutăm despre bani, despre capital, din perspectiva unei bănci sau a unui fond de investiții, acest tip de capital vine la pachet și cu parteneri de conversație. 

„Interesul unei bănci, în cazul vostru sau al oricărei bănci, în definitiv, este să-și ajute clienții să aibă business-uri care să reziste mai bine și să crească. Toată lumea vrea să ajute acest ecosistem să crească, să devină mai bun și mai rezilient, iar una dintre căile principale este legată de această transformare de care povesteam, la pachet cu transformarea digitală și tehnologică.” 

Flavia Popa: Tot acest lanț de valoare, din care fac parte de la bănci la clienți și așa mai departe, este esențial să începem să-l măsurăm la fel, să începem să avem același nivel, același etalon, ca să spun așa. Atunci e bine să fii parte din acest proces și nu în afara lanțului de valoare, pentru că business-ul înseamnă, până la urmă, un ecosistem în care primești și dai. Ca să fii pe aceeași lungime de undă, trebuie să ai, per ansamblu, aceleași caracteristici sau să te apropii de aceleași caracteristici sau aceleași țeluri, în felul acesta putem conlucra.

Articol susținut de Climate Change Summit