Senatorul Clement Sava susține că România are nevoie de o soluție „din afara cercului politic” pentru a ieși din blocajul actual și propune o variantă fără precedent în dezbaterea publică: desemnarea Patriarhului Daniel (74 de ani) pentru funcția de prim-ministru. El susţine că propunerea nu e o glumă şi explică de ce crede că liderul spiritual ortodox este potrivit pentru această funcţie. Are și alte soluții însă.
În interviu, senatorul ales pe listele SOS România vorbeşte şi despre motivele pentru care a susţinut Guvernul Eugen Tomac, a votat Guvernul Adrian Veştea şi ar susţine un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu.
Clement Sava este vicelider al Grupului parlamentar „Pace – Întâi România”, care reunește 10 senatori proveniți din SOS România, POT și AUR, care s-au desprins sau au fost excluși din aceste formațiuni după alegerile parlamentare.
Senatorul respinge eticheta de „extremist” asociată grupului său parlamentar și susține că dialogul cu președintele Nicușor Dan și cu alte formațiuni politice a fost unul deschis, inclusiv în contextul negocierilor recente pentru formarea unui guvern.
Mai jos, senatorul Sava explică de ce Patriarhul Daniel ar fi potrivit pentru funcția de premier, ce exemplu istoric invocă în susținerea ideii sale, exemplu pe care tot el îl desființează însă categoric: „Tot ce s-a întâmplat în acea perioadă a fost negativ pentru România”
Senatorul avansează însă și ideea unei variante de alt guvern pe care el și colegii săi sunt gata să o susțină.
„Patriarhul e cel mai bun administrator de instituţie publică”
HotNews: Domnule Clement Sava, îl propuneţi pentru funcţia de premier pe Patriarhul Daniel. Vorbiţi serios?
Clement Sava: Da, foarte serios. Există şi un precedent, într-o altă criză a României, în 1938-1929, când Miron Cristea a fost în acelaşi timp şi patriarh, şi premier, tot în încercarea de a debloca o criză politică şi tot într-un context internaţional foarte grav. Sperăm că acum nu va fi la fel de grav.
Care a fost premisa de la care am plecat? Am văzut că există trei blocuri în Parlament la această oră. Este blocul progresist, PNL-USR-UDMR, care nu se clintește din loc. Există blocul PSD și ce mai poate să adune de la neafiliați și grupurile mici. Și există blocul AUR, care nu vrea să se atingă de celelalte două. De fapt, niciunul dintre cele trei blocuri nu vrea să colaboreze cu celelalte două. Noi, la Pace – Întâi România, suntem constructivi şi pozitivi. Dar, degeaba suntem noi, pentru că noi suntem zece senatori, ne trebuie o soluție din afara cercului politic. Pentru că cele trei nu vor să se înțeleagă și nu înțeleg că împingă România în prăpastie. Și atunci, eu sunt absolvent de teologie și m-am gândit la popularitatea și încrederea pe care o are Biserica. Este cea mai apreciată instituție din statul român, inclusiv peste armată. Și atunci m-am gândit că, dacă ceva mai poate să-i unească pe români în jurul unui proiect moral, politic, constructiv, de salvare din acest impas, ar putea să fie prestanța pe care o are Patriarhul României.
– Ce poate face el? – Este cel mai bun administrator de instituție publică. El a reușit să facă această minunată Catedrală a Mântuirii Neamului, pe care românii şi-o propun de o sută de ani. Și el a reușit să o facă, inclusiv în timpul pandemiei, inclusiv în timpul crizei. Și nu este singura demonstrație: a făcut un trust de presă, are foarte multe opere filantropice, organizează foarte bine Biserica Ortodoxă Română.
„Să unifice poporul. Nu tot poporul, dar o mare parte…”
– Vi se pare că modelul de transparență pe care îl promovează Patriarhul Daniel e unul bun?– Eu nu am propus transformarea statului român în biserică ortodoxă. El nu vine să importe regulile bisericești.
– Deci îl propuneţi ca laic. – Vine ca laic, normal. Nu se amestecă cele două lucruri. Asta nu înseamnă nici schimbarea Constituţiei, nici schimbarea legilor. Ca premier, îţi faci treaba de premier. Eu am spus doar că a demonstrat că este un bun administrator și că poate să schimbe viziunea asupra dezvoltării României și poate să unifice poporul. Nu tot poporul, dar o mare parte din popor.
– Este un administrator al donaţiilor lipsite de taxe, nu al taxelor şi al impozitelor… – Nu sunt doar donații. Este vorba de proprietățile pe care Biserica le are în mod legal, care nu sunt donații, sunt moșteniri istorice. În al doilea rând, vis-a-vis de taxe. Poate că e o idee bună să ne gândim dacă o economie funcționează mai bine împovărată de taxe sau dacă nu era mai bine să scădem taxele și să vedem cum funcționează economia în momentul în care lumea este lăsată să câștige mai mult, să consume mai mult, să se dezvolte mai mult, să angajeze….
– Să vină Patriarhul şi să reducem taxele? Sunteţi sigur că vorbiţi serios? Pare neverosimil… – Nu e neverosimil, pentru că nu va conduce singur. Va avea un guvern. Guvernul poate fi făcut chiar şi politic. Este o personalitate care vină să împace spiritele. Dincolo de propunerea mea, e o dezbatere despre cum ieşim din impasul în care politicienii pun pe primul loc interesul electoral şi calculele de popularitate.
– E vorba şi despre ce idei avansăm în dezbaterea politică. Chiar dumneavoastră faceţi referire la Patriarhul Miron Cristea, care pentru mulţi e de tristă amintire… – Nu-l compar. Am spus doar că există un precedent. Situaţiile istorice sunt foarte diferite. România nu e o monarhie, aşa că e nejustificat să ne temem că în felul acesta se va institui autoritarismul lui Carol al II-lea. Pe Nicușor Dan nu cred că puteți să-l condamnați ca ar fi un monarh autoritar. Dimpotrivă.
„Nu se pune problema de antisemitism”
– Pentru dumneavoastră, Miron Cristea, care a pus în aplicare legi antisemite, este un reper? – Mă așteptam la asemănarea asta. Şi dacă făceam comparația cu anul 1800, se găseau alte lucruri foarte urâte din acea perioadă a istoriei. Un precedent nu este o paralelă. Suntem într-o altă situație, nu se pune problema nici de dictatură, nici de antisemitism, nici de derapaje de acest fel. Și nu va fi transformarea României într-un stat, într-o dictatură…
– Într-o teocraţie. – Nu, teocrația înseamnă un stat care adoptă legi religioase și care le impune cu forța. Comparația este absolut nejustificată. Pentru că nu se schimbă nicio lege, nu se schimbă caracterul laic al statului. Se schimbă un premier. Încercăm să găsim un premier care să adune o largă susținere populară pentru ca, în sfârșit, să ne unim în jurul unor proiecte.
– Dar cum vedeţi mandatul Patriarhului Miron Cristea? – Tot ce s-a întâmplat în acea perioadă a fost negativ pentru România. Pentru că s-a ajuns în situațiile în care România a fost ruptă în bucăți, s-a ajuns la crime, la tot felul de exagerări.
– Sunt parlamentari români care au o oarecare nostalgie pentru perioada aceea, chiar pentru Mişcarea Legionară. Dumneavoastră proveniţi dintr-un partid care-l laudă pe Corneliu Zelea Codreanu… – Partidul nu a făcut asta. Cred că au făcut-o anumiţi politicieni sau lideri ai acestui partid. Noi ne-am şi dezis, am şi plecat… Noi ne-am poziţionat ca o mişcarea conservatoare moderată, deschisă la dialog şi pro-occidentală.
„Pe noi, preşedintele nu ne-a făcut niciodată extremişti”
– Grupul parlamentar Pace Întâi România a susținut guvernul Tomac. Ce v-a convins? – Consultările au fost în primul rând cu președintele Nicușor Dan. Simplul fapt că el a chemat la masă nu numai partidele, ci și grupuri parlamentare trecând peste „cordonul sanitar”, celebul concept care face acum istorie și pe care partidele îl pun unele împotriva altora. A arătat o deschidere pentru viitorul României. Şi noi am răspuns acestei deschideri. Ulterior au fost discuții și cu domnul Eugen Tomac. Și el a venit cu un guvern cu oameni capabili, cu o soluție care arăta că țara poate să se miște înainte și că se pot face reparațiile și ieșirea din criza economică în care suntem din cauza guvernului Bolojan.
– Cum vedeți că, deşi președintele României spune că ar trebui să existe acest cordon sanitar, astfel încât guvernul să nu fie susţinut de extremişti, Eugen Tomac a negociat cu dumneavoastră, deci cu extremiştii? – Noi nu suntem extremiști, nu există nicio dovadă că am fi extremiști. Același lucru putem să spunem și noi despre USR, care, prin anumite inițiative, împing lucrurile la extrem. Deci, dacă începem cu catalogări, același cordon sanitar pe care alții vor să-l arunce împotriva noastră, îl putem întoarce împotriva lor.
Pe noi preşedintele nu ne-a făcut niciodată extremiști și a stat de două cu noi la masă și a apreciat factorul nostru de stabilitate și factorul nostru constructiv. Suveranismul nu este totuna cu extremismul.
– Deci ați avut sentimentul, fiind prezenți la Cotroceni, că președintele nu vă consideră extremist? – Nu, președintele a avut un dialog foarte deschis și foarte bun cu noi. La fel a avut și domnul Tomac, la fel a avut și domnul Veștea. Nu ne-am simțit excluși de nicio culoare.
De spune că e mai pro-european decât USR?
– De ce aţi ales să susţineţi guvernul Veştea? – În guvernul Veștea, am găsit câteva nume respectabile de miniștri pe care puteam să-i susținem fără să avem emoții. De exemplu, domnul Luca Niculescu de la Externe. Eu l-am susținut în comisie, USR-ul nu l-a susținut. În acest sens, cine a fost mai pro-european – că ne putem juca cu toxicitatea voturilor. Alt nume e Sorin Cîmpeanu, la Apărare. El are relaţii internaţionale foarte bune, are calităţi de diplomat, a activat în cadrul Francofoniei.
– Adică sunteţi mai pro-europeni decât USR? – Da, asta vreau să spun. Atâta vreme cât voturile noastre susțin un guvern de orientare pro-europeană, pro-occidentală, pentru scoaterea României din criză, cine are voturi toxice? Cei care vor să deblocheze România? Sau cei care blochează?
– Cum aţi ajuns să negociaţi cu Adrian Veştea? Cine a sunat primul? – Ordinea cronologică a telefoanelor nu le ştiu. Domnul Veştea a venit în continuarea mandatului domnului Tomac, deci nu mai era nevoie de alte consultări. Domnul Veștea a văzut că a preluat cumva mandatul de la domnul Tomac. A fost un transfer destul de clar și de direct. Vă asigur că nu ar fi continuat măsurile antisociale pe care le-a luat guvernul Bolojan. Gândiți-vă numai la faptul că USR n-ar mai fi fost în acel guvern. USR-ul, în orice guvern se află, e cel care dărâmă acel guvern. De fapt, s-a întâmplat și în primul guvern în care au fost. Lipsa USR-ului din guvern, a extremiștilor de la USR, asigură acel guvern că poate să funcționeze cât de cât normal.
Grindeanu sau Mureşan?
– Şi acum pe cine susţineţi? Un guvern minoritar Sorin Grindeanu sau un guvern minoritar Siegfried Mureşan? – În primul rând, noi nu putem vota un guvern din care face parte USR. Și nici nu agreăm o propunere venită de la Bruxelles. Premierul trebuie pus din România. Noi vrem să fim conduși ca români pentru România. De aceea, nu agreăm propunerea lui Siegfried Mureșan și nici a blocului progresist.
– Sunteți însă mai îngăduitor cu propunerea PSD, guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu? – N-am văzut programul, dar bănuiesc că va veni cu un program care va respecta tot ceea ce au promis, adică repararea măsurilor economice dezastruoase, relaxare fiscală, încurajarea firmelor autohtone și degrevarea statului român de poverile fiscale împovărătoare.
– Dacă veți considera că se întâmplă asta, veți susține guvernul Sorin Grindeanu? – Da, este normal. Poate să fie și altcineva, nu neaparat Sorin Grindeanu. Principiile sunt aceleași.
– Aţi avut discuţii cu PSD? – Noi am avut discuții cu toată lumea. Noi nu suntem considerați nefrecventabil. Pe noi ne invită toată lumea la discuții, dar alegem ceea ce este mai bine pentru România și conform cu ceea ce le-am promis alegătorilor.
– Dacă duminica următoare s-ar organiza alegeri parlamentare, grupul Pace Întâi România ar mai exista? – Noi vom exista şi dacă nu vom fi în Parlament. Dar valul suveranist acum depăşeşte 50% și nu va fi tot luat de AUR. Există şi altfel de atitudini conservatoare, mai puțin radicale, care vor să construiască pe ceva stabil și solid.
– AUR e prea radical pentru dumneavoastră? – În situația de față, cu refuzul lor de a accepta orice guvern, ne despărțim ca opțiuni.
– E o frântură logică: dumneavoastră proveniţi din SOS România, care e perceput mai radical decât AUR… – Provenim, dar nu suntem acolo. Asta înseamnă că avem o atitudine distinctă. Noi ne-am asumat faptul că vrem să aducem soluții.
