INTERVIU VIDEO. Cel mai cunoscut expert în spațiul ex-sovietic, despre dronele doborâte în România: „În conducerea statului român s-a întâmplat ceva. Războiul a fost reevaluat”
„Președintele Iohannis pitea dronele, nu recunoștea că au căzut pe teritoriul României și se supăra pe ucrainenii care spuneau asta. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat fundamental”, spune istoricul Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, într-un interviu pentru publicul HotNews.
Ce vrea Rusia.
Cât de mult contează că dronele ieftine sunt doborâte cu rachete scumpe?
Ce înseamnă că „România a arătat că nu e sat fără câini”, așa cum spune Armand Goșu.
Care e legătura cu avioanele americane care zboară spre Iran.
– HotNews: Domnule Armand Goșu, dronele rusești au venit una pe zi în România, nu mai multe, și am putea să ne gândim că e o acțiune programată a Rusiei împotriva României. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile? – Armand Goșu: Rămân la părerea că sunt niște teste și că Rusia pur și simplu vrea să înțeleagă care sunt capacitățile militare ale României în combaterea dronelor. Aceste aparate circulă la anumite înălțimi, intră în picaj sub anumite unghiuri, urmează niște trasee… Dar, atenție, nu sunt primele drone care au intrat în spațiul aerian al României, numai că până acum nu le-am doborât, deși aveam avioane F-16. E o problemă de voință politică.
Schimbarea din Marea Neagră
Și mai este contextul foarte important în care se desfășoară aceste operațiuni: ce se întâmplă în Marea Neagră. Sunt cam trei luni de când ucrainenii au declanșat o vastă operațiune de scufundare a navelor legate de flota fantomă rusească.
Rușii, acum aproape zece zile, au lovit nava Gas Lisbon, încărcată cu propan, care se ducea la Reni. Iar dimineață am văzut cum o navă turcească cu grâne s-a scufundat după ce a fost lovită de ruși.
Pur și simplu, rușii reacționează la ofensiva Ucrainei și ce le rămâne de făcut decât să intre în spațiu aerian românesc, să amenințe navele sub pavilion internațional, care merg în porturile Izmail, Reni, Odesa, pentru grâu, motorină, propan, cum e cazul acesta, să le atace, să le scufunde, nepăsându-le de legislația internațională?
– Pe de altă parte, Bulgaria nu este deloc afectată. Are legătură cu politica acestei țări? – Bulgaria e mai departe de teatrul de operațiuni.
Trebuie să aflăm despre ce drone e vorba
– Nu știm foarte multe despre aceste drone, dacă sunt încărcate cu explozibil, care este scopul lor. – Ele sunt diferit încărcate, unele sunt încărcate cu 50 până la 100 de kilograme de exploziv, alte cu substanțe care iau foc pur și simplu, altele sunt drone care zboară cu două rezervoare.
Am văzut în fața mea, în Ucraina, picând pe un bloc, mi s-a părut o explozie teribilă, dar nu era așa. Explodase doar al doilea rezervor, iar drona era una de cercetare. Pe drona respectivă erau mulți ochi care pur și simplu transmiteau imagini.
De aceea spun că e de văzut ce era cu drona care a mers la Buzău. Era de cercetare? Că a trecut peste niște unități militare. Dar celelalte drone care au fost în zona Sulina? Și întrebarea e de ce autoritățile române le opresc acum la graniță, nu le lasă să se apropie. Totuși în Dobrogea este Mihail Kogălniceanu, de unde americanii trimit avioane de aprovizionare către Iran.
„Nu știm, practic, ce s-a întâmplat în burta statului român în ultimele săptămâni”
– Cum vi se pare această schimbare de atitudine a autorităților române, care sunt foarte prompte, anunță repede, dar le și doboară. Ceea ce până acum nu s-a întâmplat. – Aceasta este o întrebare de 100 de puncte. Cred că undeva la nivelul conducerii statului român s-a reevaluat războiul. Poate unii au zis „să nu mai pariem pe ruși, că nu prea mai au șanse să câștige”. Nu știu, dacă așa s-a pus problema, pentru că la noi este un sistem de putere care e într-o zonă cețoasă, o parte din el vine din 1989 și au poziții foarte interesante față de Ucraina, Rusia sau Republica Moldova…
Nu știm practic ce s-a întâmplat în burta statului român în ultimele săptămâni, poate cine i-a chemat și le-a spus ce să facă. Au fost americanii, nemții, nu știu, dar dintr-o dată s-au apucat să dea jos dronele.
Amintiți-vă că președintele Iohannis pitea dronele, nu recunoștea că au căzut pe teritoriul României și se supăra pe ucraineni care spuneau asta. (n.r.- Armand Goșu se referă la situația din 2023, când localnicii din localitatea Plauru spuneau că le-au căzut drone rusești în sat, dar președintele de atunci nega cu înverșunare).
Și la nivelul comunicării publice s-a schimbat ceva, probabil un expert le-a spus ce să facă, dar în spatele acestei comunicări nu știm ce este.
„Cineva trebuie să răspundă pentru această întârziere”
– Observăm că aceste drone ieftine sunt doborâte cu rachete scumpe trase de avioane F-16. Aceasta e soluția? – Problema nu e că România a tras cu rachete scumpe după niște drone ieftine. Făcând acest gest, România a semnalizat partenerilor din NATO, nemți, americani sau ucraineni, dar mai ales Rusiei, că nu e sat fără câini. Este foarte important. Mi se pare regretabil că trebuia să facă așa de doi ani și jumătate, iar cineva trebuie să răspundă pentru această întârziere.
Dar, da, nu aceasta soluția. Între timp, polonezii au achiziționat sisteme fără pilot care dau jos dronele. (n.r.- prin programul SAFE și România va achiziona sisteme antidronă).
Săptămâna trecută a fost salonul de aviație din Marea Britanie unde vedeta a fost Ucraina. Nu au mai fost noile modele de Airbus și Boeing, ci dronele. Firmele ucrainene au semnat o grămadă de contracte. Nu spun o noutate.
Și apoi, în Ucraina, dronele nu sunt date jos cu avioanele F-16 pentru că ar da faliment.
25 de minute până mori în linia întâi
– Se vorbește în ultima perioadă despre intenția lui Putin de a escalada conflictul. Poate și trimiterea acestor drone în România ar face parte din această escaladare. Cu ce l-ar ajuta pe Putin? – Dacă vrea să câștige războiul trebuie să-l escaladeze. El însuși se află într-o capcană. La nivelul corpului de ofițeri din armată războiul de urzură este situația perfectă. De ce? Pe front sunt oamenii cu contract care primesc bani pentru a merge pe front. În linia întâi este o chestiune, în medie, de 25 de minute până să fii omorât. Și atunci ce fac acești militari cu contract ca să nu ajungă în linia întâi? Îi plătesc pe ofițeri.
Când militarul pleacă la atac, cardul și PIN-ul acestuia sunt la ofițer. El gândește așa: păi eu stau pe salariu de ofițeri și încasezi zeci de mii de dolari pe contract?
Deci ofițerii ruși nu au interes ca Ucraina să se prăbușească pentru că își pierd sursa de venit. Aceasta este corupție generalizată din armata rusă.
Putin cunoaște această situație, dar el trebuie să găsească o cale de ieșire. Nu poate da înapoi, nu poate face concesii, a spus și recent la întâlnirea de la Academia Navală că va câștiga războiul. Eu cred că are informații că lucrurile merg prost, dar mintea lui nu acceptă acest lucru.
El este într-un blocaj și anturajul lui înțelege că e tot mai inadecvat. Mulți ar vrea să se întoarcă la casele de pe Riviera Franceză sau de pe Costa del Sol, să-și reia viața dinainte de sancțiuni. Copiii lor sunt frustrați că nu mai pot să plece la studii la Oxford sau Harvard, ci la Shanghai, dar nu le place acolo.
Negociere a elitei
– Și cum ar arăta acel moment de schimbare a puterii în Rusia? – Probabil că nu va fi ceva dramatic, va fi mai degrabă o negociere între o parte a elitei și Putin. Ceva în genul a ce s-a întâmplat în 1964 cu Nikita Hrușciov (n.r.- în acel an liderul sovietic a fost înlăturat de la putere pe cale pașnică), când a fost trimis la plimbare: „moșule, lasă-ne că avem treabă, că numai prostii faci”.
Sau va fi o revoltă la nivelul elitei care să-l oblige să iasă din scenă.
– Dar din partea ucraineană nu știu cum ar putea arăta o pace? Pentru că ei lovesc foarte puternic și chiar citeam un articol din The Economist care spunea că Rusia pierde controlul în Crimeea, ceea ce este o lovitură incredibil de mare pentru Putin. – Pacea poate să arate oricum, dar nu cu Putin la putere. Ar trebui să vină altcineva care să facă o negociere.
Despre reacția AUR: „Cineva le-a spus aveți grijă ce spuneți dacă vreți să veniți la putere”
– Cum vi s-a părut reacția politicienilor români la incursiunea dronelor rusești? – La nivelul AUR pare că acolo există două facțiuni. A ieșit Petrișor Peiu care s-a poziționat diferit (n.r.- senatorul AUR a acuzat Rusia) și mă gândesc că e clar că, din interior, e o presiune poate de la cei care-i finanțează, care-i controlează, care i-au inventat. Ceva de genul: „Aveți grijă ce spuneți, dacă vreți să veniți la putere”. Dar este și o altă echipă care dă în continuare semnale antiucrainene și proruse.
E fascinant cum o parte a electoratului românesc este prizonierul acestor rețele proruse, de ficțiune, care funcționează foarte bine în România.
– România este o țară aflată în criză, cu inflație mare, poate de aceea. – Da, sunt mai ușor de manipulat oamenii în această situație, aveți dreptate.
„România trebuie să găsească o alternativă la petrolul kazah”
– Avem și această criză a petrolului kazah care nu mai vine pe Marea Neagră pentru că kazahii se tem de dronele ucrainene. L-am auzit pe fostul președinte Traian Băsescu spunând că ar exista rute alternative, prin Georgia, și cele două guverne român și kazah ar trebui să le discute. De ce nu se întâmplă acest lucru și rămânem într-o criză care alimentează spaima poporului? – Ca să ai criză trebuie ca acest blocaj să dureze mai mult de 30-60 de zile, nu au trecut atâtea zile. Nu cred că există un plan de rezervă. Grav e totuși că România e dependentă de livrările din Kazahstan pentru că toate livările din Kazahstan se produc prin Rusia (n.r.- petrolul kazah ajunge în portul rusesc Novorossiysk, de unde este transportat pe Marea Neagră). Și, atenție, când spun petrol kazah poate să fie și rusesc pentru că la Novorossiysk e o conducă în care bagă și rușii și kazahii, nu poți să spui asta e moleculă rusească, asta e kazahă.
Și rămâne întrebarea mea de ce acum 20 de ani s-a luat această decizie să muți dependența pe Kazahstan. Nu erau și alte soluții? Sigur că nu poți să inventezi acum, peste noapte o soluție.
În ceea ce privește soluția lui Băsescu, în primul rând ești tot în Marea Neagră, de ce n-ar organiza rușii un atac sub steag fals asupra unor petroliere? Cred că statul român trebuie să găsească altă soluție. O alternativă la Kazahstan.
Gabriel Bejan trimite în fiecare marți dimineață o analiză cu cele mai importante evenimente interne și internaționale. Dacă vrei să primești newsletterul trebuie să abonezi.
Abonează-te
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Abonează-te la Newsletter
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
