INVESTIGAȚIE. Parcul IOR: 1500 de copaci tăiați, zeci de incendii și nicio instituție responsabilă. Astăzi, un dosar-cheie ajunge pe masa judecătorilor

Tribunalul București are astăzi termen într-un dosar care ar putea schimba situația juridică a zonei retrocedate din Parcul IOR. În dosar a apărut și moștenitorul fostei proprietare, Maria Cocoru: Petre Băjenaru, afaceristul central din schema retrocedării. Înainte de judecată, site-ul de investigații Snoop a vorbit cu autoritățile, de la Poliția Capitalei la Garda de Mediu și ministra Mediului.

• Susține munca redacției Snoop fără să dai bani din buzunar. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit și poți face o diferența pentru jurnalismul independent. Detalii, aici.

Dosarul prin care se cere anularea actului prin care o bucată din Parcul IOR a ajuns la o serie de persoane private se judecă pe 27 ianuarie la Tribunalul București.

În ianuarie 2026, în partea retrocedată a Parcului IOR nu mai e niciun copac de salvat. Terenul este un câmp gol, acoperit cu buruieni ascunse parțial de un strat gros de zăpadă. Nici platanii, punct de reper al întâlnirilor nocturne ale „rangerilor”, nu mai sunt.

Toată suprafața dintre străzile Constantin Brâncuși și Liviu Rebreanu a fost complet defrișată. Privind dinspre lac către bulevard, poți vedea blocurile gri, altădată ascunse de crengile copacilor.

Sub urmele de pași din zăpadă zace pământul pârjolit de cele peste 40 de incendii care au avut loc din 2022 până anul trecut. Pe aleea care desparte terenul disputat și restul Parcului IOR e scris cu galben: „Parc furat”. Un pic mai încolo, spre biserica albă, scrie, tot cu galben, „proprietate privată”.

Ultimul copac matur rămas în zona retrocedată a Parcului IOR a fost pus la pământ spre finalul anului 2025. În locul lui au răsărit construcții temporare: întâi un carusel, apoi o scenă. Apoi un cort cu stegulețe colorate. Toate ridicate și montate ilegal, fără niciun fel de autorizație de la autorități. S-au anunțat târguri, spectacole, venirea lui Moș Crăciun, sub găzduirea Mushi Land, parcul de distracții al lui Sorin Mușat, chiriașul pe teren.

Moș Crăciun nu a mai ajuns, nici Mushi Land nu s-a mai ținut, iar cortul și scena au fost demontate după mai multe plângeri făcute de oamenii din zonă și după o serie de amenzi. Asta nu i-a împiedicat însă pe Sorin Mușat și Sorin Tuță, cel care se prezintă mandatarul fostei proprietare Maria Cocoru, să se apuce de tăiat arbori câteva blocuri mai încolo de IOR, pe bulevardul Nicolae Grigorescu. Tot sub ochii polițiștilor locali.

Din tăcerea statului s-au ridicat oamenii care au decis să-și ia dreptatea-n mâini.

Termenul din dosarul prin care Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan încearcă să anuleze retrocedarea se judecă pe 27 ianuarie la Tribunalul București.

Un dosar la DNA și câteva figuri-cheie

• DNA încă cercetează retrocedarea celor 12,2 hectare din IOR, după mai multe plângeri ale cetățenilor. Procurorii au în vedere și un raport al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (ANRP) care a găsit în documentele de retrocedare semnături ce nu seamănă între ele și dovezi că Primăria Capitalei a dat primului moștenitor, Dan Ioan Romalo, „mai mult (teren, n.r.) decât ar fi trebuit”. Drepturile de proprietate pentru terenul din parc au ajuns de la Romalo la Cocoru în 2004.
• Petre Băjenaru a apărut ca moștenitor al Mariei Cocoru în mai multe spețe care vizează terenuri din Sectorul 3, inclusiv cele 12 hectare din IOR. Dosarele, suspendate după decesul femeii, au fost repuse pe rol. Este posibil să existe mai mulți moștenitori ai familiei, potrivit Buletin de București, întrucât informațiile de pe portalul instanțelor nu au fost modificate pentru toate procesele.
• Înainte să fie declarat oficial moștenitor, Snoop a scris despre cum familia Băjenaru se află în spatele femeii devenite în anii 2000 proprietara unui teren estimat acum la 66 de milioane de euro.
• Petre Băjenaru are afaceri imobiliare și este acționar și asociat la mai multe firme. Ministerul Fondurilor Europene a închiriat, în mandatul Rovanei Plumb, actualul sediu de la două dintre firmele lui Petre Băjenaru, BASP Property SRL și BASP Ideal SRL. Chiria e 2,4 milioane de euro anual. 

„A fost un abuz clar”, spune Bogdan Stroe, membru al Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, despre modul în care a fost făcută retrocedarea terenului din parc. 

În dosar, argumentul activiștilor este că, la momentul semnării lui, în 2009, terenul era în domeniul public. Terenurile aflate în domeniul public nu pot fi retrocedate fără să fie întâi trecute în domeniul privat printr-o hotărâre de Consiliu General. Nu există o astfel de hotărâre în ceea ce privește terenul din IOR.

Amenzi

Timp de 15 ani, pe regulamentul vechi, polițiștii locali au dat amenzi cu o sumă derizorie de 25 de lei (plătită pe loc). Drujbarii le râdeau în față oamenilor și autorităților. Tăierile aveau loc sub ochii polițiștilor locali, care stăteau pe margine și se rugau de ei să se oprească.

Din februarie 2024 până în ianuarie 2025, în anul în care au avut loc cele mai multe tăieri, Poliția Locală a Sectorului 3 a dat un avertisment și 11 amenzi, în valoare totală de 6.700 de lei pentru tăierea copacilor de pe terenul retrocedat, potrivit unui răspuns al instituției la solicitarea Snoop. Un singur proces verbal a fost contestat.

Poliția Locală a Municipiului București, în schimb, a dat 24 de amenzi pentru tăierea arborilor din IOR, în același interval de timp, un total de 69.900 de lei.

Niciuna dintre amenzile date de polițiștii locali nu a fost plătită, spune Primăria Capitalei. Toate cele din 2024 au fost, în schimb, contestate în instanță. De exemplu, unul dintre cei amendați în martie 2023 a fost Sorin Tuță, cel care se prezintă mandatarul fostei proprietare Maria Cocoru. El a motivat că nu tăia copaci, ci tăia iarba cu motocoasa pentru că trebuie să păstreze terenul curat. Judecătorii i-au dat dreptate, cu argumentul că terenul retrocedat nu este spațiu verde.

În noiembrie 2024, Sorin Tuță a cerut Poliției Locale a Municipiului București, printr-o notificare transmisă cu executorul judecătoresc, să „încetați să mai intrați pe proprietățile mandantului (terenului, n.r.) meu”, să nu mai dea amenzi „abuzive” și să șteargă imaginile video pe care le-au înregistrat în IOR.

Libertate la tăiat copaci pentru primăriile de sector

Toate tăierile au fost posibile și cu girul unor sancțiuni extrem de mici.

Abia recent, Consiliul General al Municipiului București a crescut amenzile pentru tăierea copacilor – între 3.000 și 5.000 de lei, potrivit hotărârii luate în octombrie anul trecut – în loc de 25 de lei. Pe lângă amendă, cel care taie copacul trebuie să planteze alți șase în compensare, pentru persoanele fizice, sau 10, în cazul persoanelor juridice.

Proiectul a fost propus de consilierii generali USR Dragoș Radu și Cristian Didiță, după mai bine de 15 ani de când amenzile au fost ultima dată modificate.

Hotărârea a trecut însă cu o serie de amendamente, cele mai multe aduse de Răzvan Nițu de la PUSL, amendamente care au schimbat major proiectul inițial și scopul lui  privind protecția spațiilor verzi. Nițu a fost director economic al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) sub Gabriela Firea.

Unul dintre acestea oferă mai multă libertate primăriilor de sector de a tăia copacii. 

Consilierii au reintrodus avizul general, un document în alb care le dă voie administrațiilor locale și firmelor contractate pentru întreținerea arborilor să toaleteze fără să mai ceară un aviz de la Direcția de Mediu pentru fiecare arbore și intervenție în parte. Primăriile vor avea liber la toaletarea arborilor timp de cinci luni pe an, în perioada noiembrie-martie. 

Argumentul lui Nițu a fost că e necesară o mentenanță periodică a arborilor, pentru a preveni prăbușirea celor uscați. Și a invocat că fostul primar Nicușor Dan a aprobat foarte puține cereri de avize.

CGMB a votat majoritar „pentru”, în ciuda opunerii societății civile prezente la ședință și a unei părți dintre consilieri, care au spus că un astfel de aviz lasă spațiu pentru abuzuri.

Cu câteva zile înainte de vot, la dezbaterea publică pe proiect, colegul de partid al lui Nițu, Bogdan Jelea, a spus că „nu orice suprafață pe care avem un pic de iarbă este spațiu verde” și că din cauza „activității catastrofale a fostului primar” și decizia acestuia de a bloca proiectele de urbanism, adică construcțiilor în oraș, s-a redus considerabil contribuția Bucureștiului la bugetul public.

Citește în continuare pe Snoop cum după Parcul IOR, drujbele s-au mutat într-o zonă vecină și au început să taie alți copaci.