Iohannis si respingerea Codului Fiscal: scenarii si evolutii posibile

De ce si-a asumat Klaus Iohannis respingerea Codului Fiscal, adica un gest politic extraordinar de riscant? Care sint consecintele in mediul de afaceri, dar si in mediul politic? Ce inseamna acutizarea conflictului presedinte – premier pentru Romania? Sint citeva intrebari fundamentale pentru ce va urma in Romania in urmatoarele luni/ani.

Exista 3 scenarii legate de motivele care au stat la baza deciziei lui Klaus Iohannis.

Scenariul 1, lansat de Victor Ponta si alte voci din PSD: Iohannis a actionat la comanda externa, pentru a fura sansa afacerilor romanesti de a deveni mai puternice si pentru a pastra Romania ca o colonie pentru firmele occidentale. E un scenariu pentru care nimeni nu a produs nici o proba si care pare mai degraba o noua incercare de pozitionare a lui Victor Ponta drept liderul unei miscari populist-nationaliste de tip Syriza (vezi comentariile lui Dan Tapalaga si Sebastian Lazaroiu).

Scenariul 2. Klaus Iohannis a declansat razboiul final cu Victor Ponta si incearca sa ii rapeasca premierului orice arma electorala pentru dublele alegeri (locale si parlamentare) din 2016. In sprijinul acestei teorii vine lipsa totala de credibilitate a lui Ponta si fragilitatea sa politica tot mai mare. In defavoarea scenariului sta faptul ca un act politic major precum respingerea Codului Fiscal doar pe argumente politice ar dinamita imaginea publica a lui Klaus Iohannis.

Scenariul 3. Klaus Iohannis are date ca impactul noului Cod Fiscal si al altor masuri asupra bugetului va fi devastator si vrea sa opreasca un eventual derapaj bugetar care, in contextul problemelor din Grecia, ar readuce Romania intr-o criza profunda. Acest scenariu ar presupune un mare curaj politic (atitudine pe care pina acum Iohannis nu a probat-o), pentru ca inseamna ca presedintele isi ostilizeaza o parte insemnata a mediului de afaceri care isi dorea Codul Fiscal, dar si o parte a populatiei (mai mare sau mai mica, in functie de eficacitatea propagandei PSD din urmatorul an).

In ce ma priveste, cred ca motivele pot fi gasite in combinatia dintre scenariile 2 si 3. Klaus Iohannis a primit avertismente serioase din partea FMI, Comisiei Europene, BNR, probabil si BCE (informal) ca noul Cod Fiscal, mai cu seama scaderea TVA cu 5 puncte procentuale, risca sa arunce Romania intr-o zona de instabilitate comparabila cu 2009. Cum sa se opuna insa presedintele unui Cod Fiscal votat la unison de PSD, dar si de PNL, fara sa riste o canonada de acuzatii din partea lui Victor Ponta si a PSD? Probabil ca Iohannis a calculat ca scandalul Codului Fiscal se va stinge daca premierul pleaca din functie: agenda publica va avea o noua tema, mai suculenta, iar cu un nou guvern condus de un personaj mai flexibil ar putea acomoda o reducere progresiva a TVA.

• De ce reducere progresiva a TVA? Pentru ca aici, in scaderea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016 e cheia controversei din noul Cod Fiscal. Romania tocmai a trecut printr-o scadere drastica de TVA la alimente si bauturi nealcoolice de la 1 iunie (scadere de la 24% la 9%), iar efectele asupra bugetului sint necunoscute inca. E nevoie de luni bune pentru a masura impactul direct (cit scade TVA incasat), dar si cel indirect (unde se duc banii economisiti – in investitii, consum sau economii?). Or, scaderea TVA general peste doar 6 luni ar putea produce un dezechilibru greu de corectat. Iar opinia taberei „moderatilor” este ca inainte de scaderea TVA general ar trebui evaluat impactul scaderii TVA la alimente; ulterior, scaderea TVA general sa se faca in etape (cate 2 puncte procentuale anual, de ex.) pentru a nu destabiliza finantele publice.

Ei bine, ramine de vazut daca Iohannis va avea parte de ceea ce isi doreste: plecarea lui Ponta de la Guvern (fortata de situatia sa judiciara sau de o revolta interna in PSD), inlocuirea cu un premier PNL sau cu unul tot din alianta PSD-UNPR-ALDE, dar mai rezonabil din punct de vedere al coabitarii (poate Gabriel Oprea sau Valeriu Zgonea). Cu un nou partener la Palatul Victoria, Klaus Iohannis ar putea negocia acea scadere etapizata a TVA de care am amintit, astfel incit sa-i impace si pe adversarii scaderii abrupte a taxelor, dar si pe adeptii noului Cod Fiscal.

Ce se va intimpla in mediul de afaceri?

O mare parte a reprezntantilor companiilor regreta gestul presedintelui Klaus Iohannis, dar asteapta fie ca guvernul sa scada TVA si sa elimine supraacciza si taxa pe stilp prin Ordonanta de Urgenta, fie ca Parlamentul sa retrimita in septembrie la promulgare aceeasi varianta de Cod Fiscal. Altii, ingrijorati de prognozele FMI si CE, spera ca scaderile sa fie treptate, pentru ca isi amintesc de dezmatul din perioada Tariceanu si dezastrul care a urmat.

In orice caz, conflictul presedinte – premier pe tema noului Cod Fiscal nu arata deloc bine pentru mediul de afaceri. Toate semnele duc spre un nou conflict de durata intre cei doi poli ai puterii executive din Romania, o intoarcere la anii trecuti, si asta inseamna lipsa de predictibilitate.

Cit despre masurile din Codul Fiscal, cred ca ar trebui sa le dam credit celor care avertizeaza asupra riscurilor unei relaxari fiscale prea mari. Cu totii ne dorim taxe mai mici, dar e de datoria noastra sa ne intrebam daca o astfel de scadere e sustenabila. Exemplul anilor 2007-2008 e prea dureros ca sa nu il avem permanent in minte, la fel si experienta Greciei, cu ale sale politici nesustenabile. Si mai e ceva extrem de important, lectia pe care trebuie sa o tinem minte dupa episodul (inca neterminat, in opinia mea) Syriza – Grecia: lipsa de incredere dinamiteaza orice relatie state – creditori – piete – companii. Lipsa de incredere e leit-motivul declaratiilor tuturor liderilor occidentali dupa negocierile cu Alexis Tsipras. Or, o Romanie care merge cu politicile fiscale dintr-o extrema in alta nu poate sa transmita decit lipsa de incredere.

Ce urmeaza pe scena politica?

In acest moment avem o singura certitudine: colaborarea presedinte – premier e intr-un punct mort. Presedintele nu il poate schimba pe premier, premierul nu poate forta o suspendare a presedintelui (Iohannis are inca o popularitate mare).

Am scris mai sus ca singura solutie cistigatoare pentru Klaus Iohannis e plecarea lui Victor Ponta de la Guvern. Altfel, Ponta il va toca non-stop pe tema Codului Fiscal si ii va eroda sustinerea de care se bucura in electoratul de dreapta. Stie Klaus Iohannis ceva ce noi nu stim despre viitorul lui Victor Ponta si mizeaza pe iminenta plecare a acestuia de la Guvern? Nu am informatii, dar este un scenariu de luat in calcul.

Daca insa Victor Ponta ramine premier, el va avea munitie electorala din plin pentru 2016, iar PSD va sti sa profite de ea. Mai mult decit atacurile politice obisnuite, incepem deja sa vedem cum Victor Ponta apasa pe pedala nationalismului gregar, acuzindu-l pe Klaus Iohannis de obedienta fata de interesele „ocultei” mondiale care, nu-i asa, vrea sa pastreze biata tarisoara in conditia de colonie. Pericolul acestui tip de discurs e urias si nu mi-as dori sa traiesc momentul in care sondajele de opinie vor arata ca majoritatea populatiei impartaseste ideile anti-occidentale.

Si un ultim cuvint despre PNL, care este pus acum intr-o situatie jenanta de presedintele Iohannis. Liberalii au votat aproape in unanimitate Codul Fiscal, cazind in capcana intinsa de PSD, care le-a preluat cerinta de scadere a TVA la 19%, in loc de 20%, cit propusese Guvernul. Acum, PNL trebuie sa-i dea cumva dreptate presedintelui Iohannis, dar sa si explice de ce a votat Codul Fiscal. Misiune imposibila, credibilitatea partidului va avea inevitabil de suferit. Si o scurta morala: asa se intimpla cind un partid asumat de dreapta devine mai populist decit PSD. Dar despre asta am mai scris.

Context

• Scurt remember: primul semn de iritare din partea lui Klaus Iohannis la adresa noului Cod Fiscal a venit in 31 martie, la scurt timp dupa ce Guvernul Ponta facuse publice propunerile ce ar fi urmat sa duca la scaderea mai multor taxe si impozite. „Cred că orice preşedinte îşi doreşte un guvern al lui. Dar daţi-mi voie să detaliez ce înseamnă <> sau <>. Este un guvern cu care poate să lucreze efectiv, şi formal, şi informal, în toate problemele care privesc statul. … Eu mi-aş fi imaginat că un guvern care vrea să lucreze cu mine, înainte să prezinte modificări semnificative la Codul Fiscal, vine la mine, mi le prezintă, le discutăm şi vedem cum se pot pune în practică. Or, acest lucru nu s-a întâmplat”. (conferinta de presa la Cotroceni)
  

Klaus Iohannis a retrimis vineri, 17 iulie, noul Cod Fiscal spre reexaminare la Parlament, dupa ce propunerea Guvernului Ponta de redesenare a politicii fiscale (cu unele amendamente ale parlamentarilor) fusese votata in cvasi-unanimitate. Presedintele a respins Codul Fiscal (care prevede scaderea TVA de la 24% la 19%, eliminarea supraaccizei pe combustibil si a taxei pe constructii speciale, dar si supraimpozitarea firmelor cu zero sau un angajat) pe fondul masurilor populiste adoptate in ultima vreme de Guvern si Parlament si promulgate de insusi presedintele Romaniei. (Vezi o analiza cuprinzatoare facuta de Claudia Pirvoiu)

Presedintele Klaus Iohannis a motivat cererea de reexaminare prin pericolul unor derapaje ale deficitului bugetar, dezechilibre economice, ratarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO). El a folosit drept argumente analizele Comisiei Europene, FMI si ale Consiliului Fiscal, dar si legislatia interna privind responsabilitatea fiscal-bugetara.