Sari direct la conținut

Italia deschide primele centre pentru refugiați de pe teritoriul Albaniei, proiect controversat criticat de activiștii pentru drepturile omului

HotNews.ro
Giorgia Meloni alaturi de premierul albanez Edi Rama, Foto: Mondadori Portfolio / ddp USA / Profimedia Images
Giorgia Meloni alaturi de premierul albanez Edi Rama, Foto: Mondadori Portfolio / ddp USA / Profimedia Images

Primele centre din Albania, administrate de statul italian, unde vor fi primiți migranții care vor încerca să traverseze ilegal din Africa în Europa, pe Coastele Italiei, au fost deschise vineri, relatează The Guardian

Înțelegerea dintre cele două state, care a fost criticată de mai multe instituții europene, presupune ca în Albania să fie amenajate două tabere pentru refugiați, cu o capacitate de 3.000 de persoane, unde vor fi găzduiți o parte dintre migranții care vor să ajungă în Italia pe Mediterană.

Centrele sunt pregătite pentru a primi migranți, cât timp cererile lor de azil sunt procesate în Italia, a precizat ambasadorului Italiei în Albania, Fabrizio Bucci. Totuși, el nu a putut preciza când vor sosi primii refugiați. 

„De astăzi, cele două centre sunt gata și funcționale”, a spus Bucci jurnaliștilor.

Premierul italian Giorgia Meloni a transmis că autoritățile vor încerca să proceseze cererile de azil în maxim 28 de zile, mult mai rapid decât perioada de așteptare din Italia.

Ce prevede acordul

Acordul pentru aceste centre a fost semnat în noiembrie anul trecut de premierul italian Giorgia Meloni și omologul său albanez, Edi Rama. Meloni a spus atunci că în schimbul sprijinului lui Rama pentru centre, va face tot posibilul să susțină aderarea Albaniei la UE.

Obiectivul declarat al acordului este reducerea numărului de migranţi veniţi în Italia pe mare, care a crescut cu 65% în 2023, ajungând la peste 145.000 până la începutul lunii noiembrie.

„Suntem prieteni şi prietenii se ajută între ei”, a spus Rama atunci.

„Cel mai util element al acestui proiect este că poate reprezenta un instrument extraordinar de descurajare pentru migranții ilegali destinați să ajungă în Europa”, a spus Meloni în iunie, adăugând că „acordul ar putea fi replicat în multe țări și ar putea deveni parte din soluția structurală a UE” pentru criza migrației.

Albania va procesa doar cererile persoanelor provenite din țări considerate sigure de Italia, o listă care a fost recent extinsă de la 15 la 21 de state. Lista actualizată include, printre aletele, Bangladesh, Egipt, Coasta de Fildeș și Tunisia. Anul trecut, peste 56.000 de persoane din aceste țări au ajuns în Italia. 

Critici din partea activiștilor pentru drepturile omului

Multe cereri sunt așteptate să fie respinse, pentru că țările din care provin solicitanții sunt considerate sigure, ceea ce limitează posibilitățile de acordare a azilului. Cei ale căror cereri sunt respinse vor fi reținuți înainte de a fi repatriați. Cei ale căror cereri vor fi acceptate, vor fi transferați în Italia. 

Asociația „Medici Fără Frontiere” a declarat că acordul „merge un pas mai departe” față de acordurile anterioare dintre țările UE și statele non-membre, cum ar fi Turcia, Libia și Tunisia.

„Scopul nu mai este doar descurajarea plecărilor, ci împiedicarea activă a oamenilor să fugă și a celor salvați pe mare să obțină acces rapid și sigur pe teritoriul european”, a declarat organizația într-un comunicat, citat de The Guardian.

Comisarul pentru drepturile omului din Consiliul Europei a declarat că acordul ar putea stabili un precedent periculos. „Punerea responsabilității peste granițe de către unele state încurajează și alte țări să facă același lucru, ceea ce riscă să creeze un efect de domino care ar putea submina sistemul european și global de protecție internațională”.

INTERVIURILE HotNews.ro