Italia după coronavirus: Autoritățile caută un plan pentru ieșirea "graduală" din pandemie

Aparent ajunsă la „platoul” pandemiei, Italia nu a intrat încă pe curba descendentă dar se gândește cum va reporni economia, cu un plan sanitar al guvernului care avertizează că revenirea la normal nu trebuie așteptată în perioada imediat următoare, scrie AFP.

Această țară, până acum cea mai îndoliată din lume din cauza pandemiei, a înregistrat duminică cel mai redus număr de morți în ultimele 24 de ore (525) din ultimele două săptămâni.

Când va putea reveni la normal viața în Italia?

„Pentru moment, nu pot spune când blocarea va lua sfârșit. Urmăm indicațiile comitetului științific dar Italia a fost prima națiune care s-a confruntat cu urgența”, a declarat duminică premierul Giuseppe Conte, pentru televiziunea americană NBC News.

„Răspunsul nostru poate că nu a fost perfect, dar am făcut ce am putut mai bine pe baza cunoștințelor noastre”, a adăugat Conte, care a anunțat în această săptămână că Italia menține carantina cel puțin până în 13 aprilie.

Autoritățile nu au încetat să repete în ultimele zile, temându-se de o relaxare a comportamentului odată cu zilele frumoasă și vacanțele de Paști: „Nu trebuie să lăsăm garda jos” în fața virusului.

„Urgența nu s-a terminat. Pericolul nu a dispărut. Avem încă câteva luni dificile în fața noastră, să nu risipim sacrificiile făcute”, a pledat ministrul Sănătății Roberto Speranza, într-un interviu pentru ziarele Il Corriere della Sera și La Repubblica.

Obiectivul este o revenire la normal „imediat ce este posibil”, fără a avansa însă o dată.

Și după aceea? Șeful Protecției civile, Angelo Borrelli, care prezintă în fiecare seară litania victimelor, a anunțat vineri că peninsula r[mâne în carantină și pentru 1 mai, înainte de a preciza că decizia revine exclusiv guvernului.

Cu prudență, Borrelli a evocat 16 mai ca dată posibilă de intrare în „faza 2”, sinonim al „coexistenței cu virusul”, dar doar „dacă evoluția nu se schimbă”.

Ce măsuri sanitare vor fi impuse după ieșirea din carantină?

Ministerul Sănătății a prezentat duminică un plan strategic în cinci puncte „pentru ieșirea graduală” din pandemie, care preconizează portul generalizat al măștilor, „distanțarea scrupuloasă în locurile de viață și de muncă” și o rețea de spitale dedicate Covid-19 și care vor rămâne deschise după criză pentru a împiedica o eventuală revenire a virusului.

Guvernul prevede de asemenea întărirea „rețelelor sanitare locale” pentru ca fiecare bolnav să fie îngrijit de la depistare și până la aplicarea tratamentului, alături de testarea unor eșantioane din populație pentru a determina numărul exact al persoanelor contaminate.

Executivul prevede de asemenea o aplicație pe smartphone, pe modelul sud-coreean, atât pentru cartografierea mișcărilor de bolnavi diagnosticați în cele 48 de ore care au precedat infecția și favorizarea telemedicinei, cum ar fi supravegherea la domiciliu a ritmului cardiac sau a ratei de oxigen în sânge.

În ce ordine se vor relua activitățile?

„Chiar și atunci când cazurile de coronavirus vor cădea la zero, viața nu va mai fi la fel mult timp”, avertiza în această săptămână președintele Institutului Superior al Sănătății (ISS), Silvio Brusaferro.

Cu relaxarea regulilor de carantină, primele activități care ar trebui reluate sunt ele legate de lanțurile de aprovizionare pentru sectorul alimentar și farmaceutic. La fel ar trebui să fie cazul pentru artizanii din boutique-uri, unde există un număr limitat de vizitatori.

Barurile, restaurantele, discotecile sau sălile de sport ar urma să fie ultimele care se redeschid, și, când momentul va veni, este foarte probabil ca proprietarii lor să impună o distanță de securitate de cel puțin un metru atât între clienți cât și în relația cu personalul.

Persoanele care doresc să revină în Italia – circa 200.000 de italieni, potrivit cifrelor oficiale – vor trebui să stea în izolare și să prezinte, atunci când urcă în avion sau în tren, o declarație pe proprie răspundere cu precizarea adresei unor vor intra în carantină.

De asemenea, transporturile publice ar urma să mențină o frecvență redusă, cu ocuparea unui loc din două și limitarea numărului de persoane care vor urca în metrouri, autobuze sau trenuri.