J. Craig Venter, cercetătorul care a câștigat cursa pentru secvențierea genomului uman, a murit

J. Craig Venter, cercetătorul american care a secvențiat în premieră genomul uman și i-a ajutat pe oamenii de știință să înțeleagă modul în care genele ne modelează viața, a murit, anunță vineri Associated Press. Avea 79 de ani.

Moartea lui Venter, care a survenit miercuri, a fost anunțată de J. Craig Venter Institute, un grup de cercetare în domeniul genomicii cu sedii în statele americane California și Maryland. Institutul a precizat că acesta a murit în San Diego, după ce fusese internat în spital din cauza efectelor secundare ale unui tratament recent împotriva cancerului.

În anii 1990, Venter a pariat că poate folosi o tehnică diferită de secvențiere pentru a accelera procesul de descifrare a genomului uman și pentru a reuși acest lucru înaintea unui efort guvernamental uriaș numit „Proiectul Genomului Uman”.

Iar în anul 2000, compania sa privată, Celera Genomics, a anunțat, alături de liderii Proiectului Genomului Uman, că au descifrat cele 3,1 miliarde de subunități ale ADN-ului, „literele” chimice care alcătuiesc rețeta vieții umane. Trei ani mai târziu, în aprilie 2003, proiectul a declarat secvențierea genomului completă.

Ce a spus J. Craig Venter despre uriașa realizare

„Unii mi-au spus că secvențierea genomului uman va diminua umanitatea, eliminând misterul vieții”, a declarat Venter la un eveniment organizat la Casa Albă în 2000, referitor la această realizare. „Nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr”, a subliniat el.

Venter, care a servit în Marina Statelor Unite în timpul războiului din Vietnam, a spus că acea experiență l-a învățat cât de fragilă poate fi viața și i-a trezit curiozitatea cu privire la modul în care trilioanele de celule din corpul uman colaborează pentru a crea și menține viața.

De asemenea, a lucrat la National Institutes of Health, unde a contribuit la dezvoltarea unei tehnici de identificare rapidă a unor porțiuni extinse din genele umane.

Ulterior, a devenit prima persoană care și-a publicat propriul genom secvențiat, în speranța că cercetătorii îl vor putea analiza pentru a afla ce a fost moștenit de la fiecare părinte și unde ar putea exista vulnerabilități la boli, deschizând calea către posibilitatea de a adapta, într-o zi, tratamentele la profilul genetic al fiecărei persoane.

El și echipa sa au realizat, de asemenea, o descoperire importantă în biologia sintetică, prin crearea unei celule bacteriene cu ADN sintetizat în laborator.