Jaful din Olanda. Celebrul clan Remmo, pe lista suspecților. Anchetatorii au găsit mașina cu care au fugit hoții / Toate informațiile despre furtul comorilor dacice

Anchetatorii olandezi au aflat de unde a fost furată mașina folosită de hoții care au sustras patru piese de tezaur care aparţin României, Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice, de la Muzeul Drents din oraşul Assen, potrivit De Telegraaf. De asemenea, polițiștii cercetează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziția Dacia, cu puțin timp înainte de jaful comis sâmbătă.

• Valoarea totală a asigurării expoziției „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents din Assen se ridică la peste 30 de milioane de euro, a anunțat duminică Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.
• Potrivit contractului de împrumut realizat între Muzeul Național de Istorie al României și muzeul Drents, coiful de la Coțofenești era asigurat 4,3 milioane de euro. În cazul celor trei brățări dacice, asigurarea variază între 450.000-500.000 de euro per piesă.
• Directorul muzeului Drents din Assen, Harry Tupan, a spus sâmbătă că muzeul arată ca după o bătălie, e plin de cioburi de sticlă și resturi. „În cursul nopţii (nr. când a avut loc jaful) nu se asigură pază umană”, a spus directorul MNIR referitor la asigurarea securităţii în expoziţia de la Muzeul din Assen.

Principalele informații despre jaf, LIVETEXT pe HotNews.ro:

Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a declarat luni la Antena 3 că i-a transmis omologului olandez că jaful de la Muzeul Drents „creează o stare de șoc, de profundă emoție” și că speră că situația nu se va transforma „într-un bulgăre de zăpadă”.

Colecția românească de la Muzeul Drents din Assen a fost asigurată pentru 30,2 milioane de euro dar, în pofida sumei enorme, acordurile privind securitatea erau sub standard, afirmă avocatul Auke van Hoek, specializat în legislația privind lucrările de artă, potrivit De Telegraaf.

Șeful diplomației române, Emil Hurezeanu, a discutat luni cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, privind furtul de artefacte românești de la Muzeul Drents din Assen.

„Ministrul român de Externe a insistat că este extrem de important ca obiectele furate să fie recuperate și a insistat și pe semnificația acestora în cultura română. Cei doi miniștri au agreat să coopereze foarte strâns la nivel operațional și diplomatic”, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.

Un antreprenor olandez care are afaceri în București a anunțat o recompensă de 100.000 de euro pentru informații care să ducă la recuperarea comorilor din tezaurul dacic furate de la Muzeul Drents.

„Impactul jafului este enorm aici, în România. Coiful de aur și brățările sunt incredibil de importante ca moștenire culturală. Mă înfurie jaful. Și dacă pot să contribui la recuperarea comorilor de artă din aur, o voi face cu plăcere”, a declarat Alex van Breemen, manager al dezvoltatorului imobiliar Cascade Group, pentru De Telegraaf.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, susține că autoritățile vor „trata cu mai multă responsabilitate mai multe expoziții care se află în afara țării”.

„Vom trata cu mai multă responsabilitate mai multe expoziții care se află în afara țării. (…) Voi analiza oportunitatea scoaterii din țară a obiectelor inestimabile, contractele să fie încheiate mai atent, astfel încât să nu mai existe interpretări că nu este prevăzută pază”, a declarat Natalia Intotero, citată de Agerpres.

Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a discutat luni cu omologul său olandez Caspar Veldkamp, despre evoluțiile în ancheta privind jaful de la muzeul Drents din Assen, potrivit unui comunicat al MAE.

Hurezeanu „a insistat asupra importanței maxime ca artefactele furate să fie recuperate, subliniind și locul lor în cultura română”. „Cei doi miniștri au convenit să mențină o cooperare foarte strânsă la nivel operațional și diplomatic”, menționează MAE într-un mesaj pe X.

🇷🇴 RO FM Emil Hurezeanu had an exchange with his 🇳🇱 NL counterpart, FM Caspar Veldkamp. They consulted on the Drents museum robbery. RO FM insisted on the utmost importance that the stolen artefacts are recovered, underlined also their place in the 🇷🇴 culture. The two ministers…

— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) January 27, 2025

Cele mai teribile jafuri din istoria artei. De la „Mona Lisa” furată la Luvru, la cel mai mare jaf din istoria României

Compania de asigurări poate anunța public că oferă o recompensă în încercarea de a obține informații despre jaful de la muzeul din Assen, de unde a dispărut coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice, spune Arthur Brand, un investigator olandez al crimelor de artă care a recuperat peste 200 de opere de artă, într-un interviu pentru Radio România Cultural.

Toate condițiile impuse părții olandeze pentru expoziția dedicată tezaurului dacic au corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță, a afirmat luni directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu, care a mai anunțat că își va da demisia „la momentul oportun”, deși a insistat că el este doar „un țap ispășitor”.

Contractul încheiat între Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents din Assen, prevede ca securitatea artefactelor împrumutate să fie asigurată 24/7, iar responsabilitatea pentru siguranța obiectelor de patriomoniu cade în sarcina instituției olandeze odată ce intră pe teritoriul Țărilor de Jos.

USR a transmis printr-un comunicat de presă că cere demirerea directorului Muzeului Național de Istorie, pentru că „superficialitatea și incompetența nu au ce căuta în gestionarea patrimoniului inestimabil al României”.

„Prestația domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu în cadrul audierii de astăzi nu s-a ridicat la nivelul poziției pe care o ocupă. Directorul MNIR era responsabil, ca semnatar al contractului de împrumut cu muzeul olandez, să urmărească cum se derulează contractul, în special din punctul de vedere al securității și pazei permanente pentru patrimoniul României trimis în turneu itinerant. Lucrurile nu s-au petrecut însă conform contractului, iar directorul muzeului a observat asta abia când a fost prea târziu”, a declarat, conform unui comunicat de presă, George Gima, deputat USR și membru al Comisiei pentru Cultură.

„Considerăm că domnul Oberländer-Târnoveanu nu mai are legimitatea să rămână în funcție și solicităm demisia sau demiterea, precum și organizarea unui concurs pentru acest post”, a mai transmis deputatul USR.

Raluca Turcan a reacționat printr-un mesaj postat pe Facebook în jurul orei 15:00 în care contrazice afirmațiile lui Lucian Romașcanu și spune că nu era nevoie de hotărâre de guvern pentru realizarea expoziției, deoarece nu au fost implicate mai multe instituții, ci una singură, respectiv Muzeul Național de Istore.

„Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma”, a scris Turcan pe Facebook. 

Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, de la AUR, a spus la finalul ședinței că este „un atentat la adresa culturii noastre naționale”.

„Din păcate, răspunsul instituțional pe care noi îl așteptam, acela al unei demisii din partea directorului Muzeului Național de Istorie, nu avenit cu repeziciunea pe care noi am dorit-o. Domnul director ne-a explicat că șase luni de zile nimeni nu a cerut olandezilor o probă că aceste artefacte sunt supravegheate fizic, în persoană. Timp de șase luni de zile ei s-au bazat pe buna credință a olandezilor. Mi se pare deplorabil modul cum a fost gestionat”, a spus Mihail Neamțu.

„Considerăm că de astăzi înainte cloșca cu puii de aur, brățările dacice sau acest coif, dacă va fi vreodată recuperat, nu mai trebuie să părăsească România. Este obligatoriu să îi invităm pe străini să vină în România să le descopere”, a adăugat deputatul.

Mihail Neamțu a spus că pe piața neagră obiectele furate „au valori absolut uriașe”: „Vă spun doar atât: o brățară poate să ajungă la 30-40 de milioane de euro dacă ea datează din secolul I înainte de Hristos”.

El a mai adăugat că va propune crearea unui grup de lucru pentru ca noua lege a patrimoniului să nu mai permită asemenea „orori”. 

Premierul Marcel Ciolacu a precizat că scoaterea obiectelor dacice parte ale Tezaurului României, din ţară, pentru expoziţia din Olanda a fost realizată fără emiterea unei hotărâri de guvern.

„Este adevărat. Vom afla toate detaliile”, a răspuns premierul când a fost întrebat de ce nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru mutarea Tezaurului în Olanda, în condiţiile în care pentru celelalte expoziţii, de la Roma sau din Lisabona, au existat astfel de HG-uri, potrivit news.ro.

Jaful pieselor din tezaurul dacic al României expuse la Muzeul Drentse din Olanda i-a dus pe anchetatori pe pista celebrului clan Remmo din Germania, cunoscut pentru mai multe furturi spectaculoase care de-a lungul anilor au ținut prima pagină a ziarelor și au pus în dificultate autoritățile germane.

Ministra Culturii, Natalia Intotero, și directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, sunt așteptați la audieri luni, de la ora 11:00, în Comisia de Cultură din Camera Deputaților, condusă de deputatul AUR Mihail Neamțu. Audierile au fost convocate după furtul comorilor de aur din tezaurul dacic expuse la un muzeu din Olanda.

Directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a spus pentru HotNews.ro că va participa la ședința de la ora 11:00. Natalia Intotero nu a răspuns apelurilor redacției pentru a confirma dacă va participa la audieri sau nu. 

În cadrul ședinței va „fi dezbătută situația tezaurului dacic, al cărui furt reprezintă un atac direct asupra identității naționale și o dovadă a incompetenței autorităților din România”, a transmis AUR într-un comunicat de presă. La finalul ședinței, președintele Comisiei de Cultură, Mihail Neamțu, va susține declarații de presă, mai precizează partidul. 

–––––––––––––

Un bărbat purtând o șapcă și o geantă mare a fost văzut la muzeu cu cinci zile înainte de jaf, scrie publicația olandeză.

Poliția a confirmat că individul care avea un comportament suspect este acum investigat.

Mașina cu care hoții au furat cele patru piese valoroase din tezaurul dacic al României a fost găsită arsă lângă Rolde, la 6 kilometri de Assen.

Autoturismul, un Volkswagen Golf, a fost furat în Alkmaar, care se află la aproape 200 km de Assen, pe 23 sau 24 ianuarie. Cel mai probabil și numărul de înmatriculare a fost furat anterior.

Poliția are imagini care arată cum a izbucnit incendiul. Câteva momente mai târziu, un alt autovehicul poate fi văzut oprind în apropierea mașinii în flăcări. Poliția presupune că autorii au fugit cu acel autoturism.

Anchetatorii olandezi au mai multe informații cu privire la traseul parcurs cu mașina de hoți.

Citește și

Jaful din Olanda: Ce știm până acum despre furtul comorilor de aur din tezaurul dacic / Ultimele informații din Olanda, reacțiile din România și toate detaliile date de Muzeul Național de Istorie despre exponatele scoase din țară

Până în prezent, poliția a primit cel puțin 60 de ponturi cu privire la jaf. O echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la acest caz.

Atât poliția olandeză, cât și cea română nu exclud faptul că în spatele jafului s-au aflat infractori străini și că a fost un jaf foarte bine țintit, notează De Telegraaf.

Anchetatorii nu exclud ca hoții să fie români, dar în vizorul lor este și infamul clan Remmo, o grupare de crimă organizată de origine libanezo-kurdă care a comis în ultimii ani în mai multe rânduri spectaculoase jafuri de artă în Germania.

Poliția examinează înregistrările camerelor de supraveghere și interoghează angajații muzeului.

Jaf în trei minute

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate sâmbătă de la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Muzeul Drents este „extrem de modern şi dinamic”, cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securităţii pieselor, a explicat duminică Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă.

Directorul de muzeu a catalogat jaful de la expoziția din Drents ca fiind unul „ieșit din comun”.

„Este primul jaf în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu european. S-a intrat în clădire, din afară, folosind explozibil. Nu a fost o practică în sistemul actual până în acest moment”, a precizat Ernest Târnoveanu. 

„A fost o explozie, a fost spart zidul de beton armat, singurul zid exterior al sălii de expoziție. Au fost 3 persoane, totul a durat două minute”, a declarat pentru HotNews Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.

„S-au dus țintit la vitrinele în care erau Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia. Din informațiile pe care mi le-au dat colegii olandezi, au fost vizate doar coiful și brățările dacice”, a adăugat el.