Tezaurul dacic furat. Ce clauze există în contractul prin care au fost trimise artefactele în Olanda

Contractul încheiat între Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents din Assen, prevede ca securitatea artefactelor împrumutate să fie asigurată 24/7, iar responsabilitatea pentru siguranța obiectelor de patriomoniu cade în sarcina instituției olandeze odată ce intră pe teritoriul Țărilor de Jos.

Muzeul Național de Istorie a României a împrumutat Muzeului Drents din Olanda peste 600 de artefacte dacice, în baza unui contract strict, prezentat de Știrile ProTV.

Actul prevede condiții de siguranță privind transportul, depozitarea și expunerea tezaurului dacic.

Conform contractului, olandezii s-au obligat să solicite ajutorul poliției locale sau unei firme locale pentru elaborarea unui plan de supraveghere, pază și alarmă.

Supravegherea exponatelor trebuia să aibă loc 24/7, cu ușile închise pe timpul nopții și personal de pază disponibil în caz de urgență, se mai arată în documentul citat.

Transferul obiectelor prevăzute în contractul de împrumut s-a făcut pe parcursul lunii mai 2024, documentul semnat de cele două instituții de cultură fiind valabil în perioada 15 iunie 2024 – 15 februarie 2025.

În această perioadă erau incluse transportul, montarea și demontarea expoziției Dacia, pe lângă durata de expunere.

„Perioada de împrumut începe când bunurile culturale părăsesc sediul MNIR și se termină când ajung înapoi la sediul MNIR”, se arată în document.

Conform contractului, perioada de expoziție a fost cuprinsă între 6 iulie 2024 și 26 ianuarie 2025, tezaurul dacic fiind furat cu o zi înainte de încheierea prezentării.

Cele peste 600 de artefacte au fost asigurate pentru suma de 30 de milioane de euro, pe durata contractului, și făceau parte din „patrimoniul cultural național mobil al României”.

Contractul prevedea și clauze legate de furtul sau pierderea obiectelor de patrimoniu, asiguratorul fiind responsabil pentru acoperirea unor eventuale pagube.

Muzeul Drents se obliga să comunice furtul obiectelor telefonic și în scris în maximum 24 de ore.

„În cazul furtului/pierderii bunurilor culturale și al primirii plății pentru respectivul furt/pierdere de către MNIR de la societatea de asigurări, în cazul în care bunurile cultuale sunt găsite ulterior, asiguratorul nu poate păstra proprietatea asupra acestora și va fi obligat să le returneze către MNIR care va restitui compensația primită anterior”, prevede contractul.

Din momentul în care artefactele au trecut frontiera în Olanda, întreaga responsabilitate privind securitatea bunurilor culturale aparține Muzeului Drents, reiese din actul semnat de cele două instituții de cultură.

„Muzeul Drents va lua toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea bunurilor culturale din locația expozițională pe toată perioada de împrumut. Spațiile de depozitate și expunere ale Muzeului Drents vor fi dotate cu sistem adecvat de control al microclimatului, sistem anti-furt și sistem anti-incendiu”, se mai arată în document.