Jens Stoltenberg: Dacă aliaţii NATO încep să emită bilateral garanţii de securitate pentru Ucraina, suntem foarte aproape de Articolul 5
Liderii NATO discută despre modalităţi de a se asigura că Ucraina nu va fi atacată din nou de Rusia odată ce războiul se va încheia, dar sunt îngrijoraţi să facă ceva care ar putea antrena NATO într-un conflict mai amplu, a declarat luni şeful alianţei militare, Jens Stoltenberg.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea să obţină „garanţii de securitate” din partea alianţei celor 31 de state pentru a preveni orice alt atac viitor din partea Rusiei, după ce vecinul său estic a anexat deja ilegal peninsula Crimeea în 2014, iar în februarie 2022 a declanşat o invazie pe scară largă. În aceste condiţii, membrii NATO analizează ce ar putea fi făcut pentru a evita o repetare a războiului, a spus șeful Alianței, potrivit News.ro, care citează Associated Press.
„Există consultări în curs de desfăşurare”, înainte de summitul NATO care va avea loc în Lituania pe 11-12 iulie, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unui interviu cu predecesorul său, Anders Fogh Rasmussen, în cadrul unei conferinţe la Copenhaga.
Stoltenberg a refuzat să ofere detalii despre aceste discuţii.
Aliaţii NATO beneficiază de o garanţie de securitate colectivă – aşa-numitul Articol 5 din Tratatul fondator de la Washington – care prevede că un atac asupra unuia dintre ei ar fi considerat un atac asupra tuturor.
Anul trecut, după ce Finlanda şi Suedia au solicitat să adere la NATO, SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania s-au angajat să ofere garanţii de securitate celor două ţări, până la aderarea efectivă, în cazul în care ar fi fost nevoie pentru a-l descuraja pe preşedintele Vladimir Putin să încerce să destabilizeze cei doi vecini nordici ai Rusiei.
Între timp, Finlanda a aderat la NATO şi beneficiază de protecţia Articolului 5, dar aderarea Suediei este încă în curs, aşteptând ratificarea din partea Turciei şi Ungariei.
„Trebuie să împiedicăm ca istoria să se mai repete”
„Nu ştim cum se va încheia acest război, dar ceea ce ştim este că, atunci când se va încheia, este extrem de important să fim capabili să împiedicăm ca istoria să se mai repete”, a declarat Jens Stoltenberg. Dincolo de anexarea Crimeei, el a menţionat şi conflictul Rusiei cu Georgia din 2008, spunând că „acest lucru trebuie să înceteze”.
„Singura modalitate de a ne asigura că acest lucru se opreşte este, în parte, să ne asigurăm că Ucraina are forţa militară pentru a descuraja şi a se apăra împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei, dar şi să găsim un fel de cadru pentru a-l împiedica pe preşedintele Putin să continue să ciopârţească securitatea europeană”, a explicat Stoltenberg. Însă, a precizat el, „dacă aliaţii NATO – şi în special, desigur, cei mari – încep să emită garanţii de securitate în mod bilateral pentru Ucraina, suntem foarte aproape de Articolul 5. Deci, nu există nicio modalitate de a găsi o soluţie uşoară la aceste probleme”, a punctat Stoltenberg.
„Nu putem vorbi despre aderare dacă Ucraina pierde războiul”
În februarie, premierul britanic Rishi Sunak a cerut ţărilor NATO să ofere garanţii de securitate pe termen lung pentru Ucraina. El a spus că acestea sunt necesare pentru a proteja Ucraina de viitoarele agresiuni ruseşti şi pentru a proteja sistemul de reguli internaţionale care a ajutat la menţinerea păcii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
NATO, ca alianţă, nu furnizează arme Ucrainei – deşi membrii săi o fac în mod bilateral şi în grupuri mai mici – iar organizaţia apără doar teritoriul ţărilor membre, deoarece se teme să nu fie antrenată într-un război mai amplu cu Rusia, care are arme nucleare.
Ucraina a solicitat să adere la NATO, dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, toţi cei 31 de membri actuali ar trebui să fie de acord. Majoritatea aliaţilor se opun primirii ţării într-un moment în care războiul face ravagii.
Stoltenberg a declarat că se aşteaptă ca liderii NATO să aprobe aspiraţiile de aderare ale Ucrainei la summitul lor din iulie şi să sublinieze că uşa alianţei rămâne deschisă pentru ţările europene care doresc să adere. Însă, a subliniat el, nu are rost să vorbim despre aderare, dacă Ucraina pierde războiul.
„Cel mai important lucru este să fim foarte puternici în sprijinul nostru pentru Ucraina, astfel încât Ucraina să poată învinge”, a conchis Stoltenberg.
Ce prevede articolul 5 din Tratatul NATO
- „Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord-atlantice.
- Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale ”, prevede articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, semnat în 4 aprilie 1949 de 12 state, denumite membri fondatori ai NATO.
Clauza de apărare colectivă a NATO a fost activată o singură dată, când Statele Unite au invocat Articolul 5 după atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001.
___
INTERVIURILE HotNews.ro