Jocurile politice ale „privatizării” Hidroelectrica
Notă: Există multe link-uri în acest articol. Acestea au rolul de a demonstra afirmațiile sau de a exemplifica. Pe unele, dacă le accesați, veți zâmbi sau râde, la altele vă veți înfuria.
Înainte de pandemie ne-am trezit cu o știre ciudată de la Sputnik: PNL-ul privatizează pe ascuns ce a mai rămas din economie. Într-una din ordonanțele militare a apărut un punct ciudat în care se interzice orice vânzare de acțiuni la societățile de stat. Apoi PSD-ul a inițiat imediat o lege prin care interzice vânzarea de acțiuni la societățile la care statul mai este proprietar. Imediat au venit lămuriri: se vând numai câteva societăți și mai apoi au apărut și numele societăților. Presa a titrat: „Legea împotriva privatizării Hidroelectrica.” Apare informația că de fapt se vor vinde pe bursă pachete minoritare. Legea PSD-ului a trecut de cele două camere și se află pe masa Președintelui pentru promulgare!
Cred că trebuie inițiata o discuție mai largă pe această temă, cu referire la societățile din industria energetică.
Prima direcție, dacă este bine ca statul român să vandă societăți sau pachete de acțiuni. Industria energetică și infrastructurile sale critice trebuie să rămână sub controlul statului român! Posibil să mai existe și alte păreri, dar în actuala structură a extracției, producției, importului, depozitării, transportului și distribuției de carburant, gaze naturale sau energie electrică, statul român nu mai poate ceda din suveranitatea energetică. Cu alte cuvinte, pachetele majoritare trebuie să se afle în proprietatea statului.
Statul roman poate vinde pachete minoritare de acțiuni, rămănând majoritar până la acel 50% plus o acțiune. Deja a făcut-o în cazul câtorva societăți naționale importante și mai poate continua. Singura cale în care tranzactiile posibile sunt incontestabile este cea a vănzării acestor pachete pe Bursa de Valori București. Nimeni nu a contestat și nu va putea contesta vreodată vânzarea pachetelor de la Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica, Conpet, Oil Terminal, companii din BET-NG, unde Ministerul Economiei este acționar majoritar. Dar asta nu înseamnă că aceste companii nu sunt ocolite de scandaluri. (Informații despre diversele nereguli găsiți accesând urmatoarele link-uri: Transgaz, Transgaz, Transgaz, Romgaz, Romgaz, Romgaz, Transelectrica, Transelectrica)
Cu ce îl ajută pe cetățeanul de rând listarea la bursă a unei societăți de stat? Cel mai mare avantaj este transparența. Legistația bursieră obligă companiile listate să facă publice informațiile legate de orice schimbare în acționariat, orice schimbare de management și toate raportările contabile. Adică tentativele de corupție și fraudare asupra acestor companii sunt mult mai vizibile și pot fi reclamate de acționarii minoritari, cu repercursiuni in prețul de tranzacționare. Informațiile esentiale se pot găsi pe site-ul BVB. Celelalte companii, cum este astazi Hidroelectrica, nu are obligații prea mari de raportare și transparență, informații oficiale găsindu-se numai pe site-ul propriu sau pe portalul Ministerului de Finanțe. Controlul unui acționar minoritar nu există, managementul este numit exclusiv pe criterii politice deci în principiu se poate face orice. (accesati link-urile, sunt surprize!)
Bursa de Valori este decapitalizată și numărul tranzacțiilor și valorile tranzacționate sunt în scădere, adică prețurile medii ale acțiunilor sunt în scădere. După această perioadă a pandemiei, toți emitenții din BVB suferă, deci un vânzător ar căpăta un preț mult mai mic pentru un pachet de acțiuni. Cu alte cuvinte, nu este o perioadă bună pentru ca statul român să vândă pachete de acțiuni.
Pe de altă parte, situația economică proastă lăsată de guvernarea PSD, legislația catastrofală privind măririle de pensii și salarii, la care se adaugă criza economica post-pandemie, crează o mare nevoie de bani la buget. Deci soluția vânzării de pachete minoritare pe BVB ar fi o posibilitate de a „acoperi găurile bugetare”.