Judecatorii de la Curtea Constitutionala vor la Inalta Curte dupa ce le expira mandatul. Vezi in text reactia sefului CSM si a Ministerului Justitiei

Judecatorii Curtii Constitutionale vor sa poata promova la Inalta Curte dupa expirarea celor noua ani de mandat, la fel ca orice alt judecator sau procuror, chiar daca nu sunt magistrati de cariera. Potrivit surselor HotNews.ro, judecatorii CC au trimis, pe 22 iunie, la Ministerul Justitiei, propuneri de modificare a legii privind statutul judecatorilor si procurorilor. Ei mai solicita ca magistratii-asistenti sa primesca drepturi depline de magistrati. Seful CSM, Horatius Dumbrava, a declarat pentru HotNews.ro ca propunerile sunt discutabile, chiar neconstitutionale. Dumbrava pune in discutie faptul ca judecatorii de la CC sunt numiti politic, pe cand magistratii sunt promovati pe baza carierei profesionale.

Cum e in prezent. Judecatorii de la Curtea Constitutionala nu sunt, potrivit Constitutiei, magistrati de cariera si nu beneficiaza, in consecinta, de dreptul acestora de a promova la Inalta Curte. Curtea Constitutionala este definita, in legea fundamentala, ca institutie seaprata de autoritatea judecatoreasca. Judecatorii constitutionali sunt numiti dupa criterii in primul rand politice. Nu e nevoie sa provina din randul judecatorilor sau procurorilor.

Constitutia prevede ca „trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior”. Altfel spus, dupa incheierea mandatului de noua ani, judecatorii Curtii Constitutionale isi pierd calitatea de „judecator”.

Ce vor judecatorii CC. Pe 22 iunile, judecatorii Curtii Constitutionale au transmis catre Ministerul Justitiei un proiect de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Cele mai importante solicitari:

• Judecatorii de la Curtea Constitutionala sa poata promova la Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa expirarea mandatului.  De notat ca, din cei noua judecatori de la Curtea Constitutionala, nici unul nu are cariera de magistrat (judecator sau procuror): Tudorel Toader (universitar), Puskas Valentin Zoltan (avocat, fost senator in trei legislaturi), Ion Predescu (avocat, fost senator), Iulia Motoc (universitar), Mircea Stefan Minea (universitar), Petre Lazaroiu (fost avocat, universitar), Acsinte Gaspar (fost deputat, fost ministru in Guvernul Nastase), Aspazia Cojocaru (universitar), Augustin Zegrean (fost avocat, fost deputat, fost senator).  

• Magistratii-asistenti cu vechime de cel putin 4 ani in functie sa poata fi numiti in functia de judecator sau procuror si sa dobandeasca toate drepturile magistratilor. In total, la Curtea Constitutionala sunt 22 de magistrati-asistenti. La Inalta Curte sunt aproximativ 100 de maigstrati – asistenti.

In prezent, legea prevede ca doar judecatorii sau procurorii cu o vechime de cel putin 15 ani pot promova la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In expunerea de motive, judecatorii de la Curtea Constitutionala sustin ca, pe langa conditiile cerute la numirea in functie, „durata mandatului la CC (9 ani), natura si importanta activitatii pe care o desfasoara in timpul acestui mandat, constituie ratiunea si recomandarea acestora pentrunumirea ca judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara a mai fi necesara indeplinirea unor conditii suplimentare de vechime ca judecator sau procuror la o instanta judecatoreasca”.

Horatius Dumbrava

Foto: alegericsm.ro

Reactia magistratilor. Seful Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Horatius Dumbrava, spune ca, din punctul sau de vedere, propunerile CC sunt discutabile si chiar neconstitutionale:

• „Autoritatea judecatoreasca este separata de Curtea Constitutionala in contextul constitutional actual. Sunt mai multe ratiuni pentru a considera ca este asa: judecatorii constitutionali au un mandat limitat si sunt numiti politic, pe cand judecatorii din cadrul puterii judecatoresti nu au mandatul limitat si sunt promovati pe baza unei cariere profesionale certe. Punctual, cu modificarea posibila a textului de lege privind promovarea la ICCJ (art. 52 alin. 1) din ratiunile anterioare evident ca se pune problema constitutionalitatii unui astfel de text: promovarea judecatorilor, potrivit textului art. 125 (interpretat unitar) din Constitutie nu se poate face decat din randul judecatorilor de cariera, nu si a judecatorilor constitutionali, care, evident, au un regim constitutional separat, desi aparent acelasi din punct de vedere al independentei si inamovibilitatii”

Seful CSM afirma ca ar fi utila o discutie despre profesionalizarea Curtii Constitutionale, in contextul discutiilor despre revizuirea Constitutiei. Dumbrava spune ca actuala Curte Constitutionala ar putea sa se constitutie ca o sectie a Inaltei Curti, cu atributii specifice, iar judecatorii sa fie numiti fara limita de mandat si in aceleasi conditii ca judecatorii ce fac parte azi din autoritatea judecatoreasca.

Ce spune Ministerul Justitiei. La solicitarea HotNews.ro, Ministerul a confirmat ca a primit din partea CC o serie de propuneri de modificare a legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, dar precizeaza ca ele au fost transmise dupa ce un proiect de lege in acest sens a fost deja adopat de Camera Deputatilor si asteapta sa fie votat si in Senat.

Ministerul Justitiei sustine ca pe 18 iulie a comunicat Curtii Consitutionale ca „fata de stadiul avansat al dezbaterii proiectului in Parlament, Ministerul Justitiei nu poate propune, la acest moment, amendamente care sa modifice substantial continutul proiectului de lege cu care a fost sesizat Parlamentul.” Ministerul evita sa califice propunerile Curtii Constitutionale, precizand doar ca „in cazul in care amendamentele propuse de reprezentantii Curtii Constitutionale vor fi sustinute, in forma propusa sau intr-o alta forma, in cursul dezbaterilor parlamentare, Ministerul Justitiei isi va preciza pozitia”.

Altfel spus, propunerile de modificare a legii sunt acum la mana senatorilor, care le-ar putea prelua amendamentele in sesiunea din aceasta toamna.