Județele care rămân fără copii. Datele care confirmă dezastrul demografic și nu doar asta

În Caraș – Severin, numărul copiilor de sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între cele două Recensăminte (cel din 2021 și cel din 2011), arată datele Statisticii. Din punct de vedere al numărului de unități de învățământ și al necesarului de educatori/învățători/profesori este un dezastru. Scăderi de 20% ale numărului de copii de școală sunt și în Olt, Gorj, Hunedoara și Teleorman.

În doar 10 județe numărul elevilor a crescut, în celelalte declinul demografic se vede și prin lentila Educației.

În Caraș Severin, nu doar că avem cel mai mare recul al copiilor de vîrstă preșcolară și gimnazială, dar aproape 500 de elevi au fost identificați cu risc de absenteism și abandon școlar.

Motivele țin de condițiile de viață – părinți plecați la muncă în străinătate sau care deși sunt acasă nu încurajează frecventarea școlii. Mulți copii fac parte din familii numeroase care nu-și permit să-și trimită copiii la școală sau îi folosesc pentru munci domestice.

Caraș-Severin, Dolj și Gorj încearcă să se adapteze noilor realități sociale

„483 de preșcolari și elevi au fost identificați cu risc de absenteism și abandon școlar în perioada 2021-2022. Aceștia au fost consiliați individual, inclusiv 91 de părinți, în cabinetele de asistență psihopedagogică, iar 26 de elevi și preșcolari, și 5 părinți, în sistem online. Cei mai mulți dintre elevi provin din mediul rural. Pentru prevenirea absenteismului și, implicit, a abandonului, consilierii școlari au acordat asistență psihopedagogică, oferind ajutor de specialitate, discutând cu părinții și elevii pentru a identifica cauzele și a căuta împreună soluții. La ora actuală, în Caraș-Severin, sunt 35.558 de elevi și preșcolari”, a declarat pentru expressdebanat.ro, purtătorul cuvânt al ISJ Caraș-Severin, Ion Chiosa.

În Dolj, autoritățile cunosc problema numărului tot mai mic de copii, dar au pregătite strategii. Soluția propusă de Inspectorul școlar general Daniel Ion implică “regruparea elevilor dintr-o școală în care mai mulți copii învață simultan, respectând distanțe și vârsta elevilor”, scrie edupedu.ro. Învățământul simultan înseamnă că învățătorul sau profesorul predă într-o clasă în care sunt elevi de diferite vârste, din ani de studiu diferiți. Declinul demografic, care afectează în special mediul rural și orașele mici, este una dintre cauzele învățământului simultan. Mai puțini copii înseamnă școli închise. Dar ca să nu fie închise școlile, legislația permite desfășurarea simultană a învățării, notează edupedu.ro.

INS: În perioada 2000-2020 numărul unităţilor educaţionale s-a redus la o treime (28,5%)

În Gorj, situația e la fel de gravă. O comună din județ (Arcani) de pildă, are doar 42 de elevi care învață într-o singură școală, la simultan, scrie info.gorj.

Scăderea continuă a populației şcolare a condus la restructurarea reţelei de învăţământ, astfel încât în perioada 2000-2020 numărul unităţilor educaţionale s-a redus la o treime (28,5%), mai arată INS în cercetarea „Tendințe sociale”, recent publicată. Potrivit Statisticii, tendinţa de reducere a numărului de şcoli s-a manifestat şi în învăţământul primar şi gimnazial, iar numărul unităților de învățământ primar și gimnazial a scăzut în anul 2020/2021 de peste trei ori.

Modificările legislative şi cele procedurale din învăţământ au fost, în ultimii 25 de ani, o prioritate permanentă a politicilor şi strategiilor din domeniul educaţiei. Modul de aplicare a acestora a fost însă diferit în timp şi s-a desfăşurat într-o succesiune de etape, arată INS într-o altă analiză.

Desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii (în anul 2009) a făcut imposibilă continuarea studiilor pentru un număr important de elevi care au absolvit clasa a VIII-a

Legea educaţiei, deşi vastă şi detaliată, nu reglementează toate aspectele sistemului educaţional. Volatilitatea sistemului a condus la neclarităţi şi/sau decalaje în aplicarea unor proceduri în ceea ce priveşte calitatea actului educaţional sau a managementului din unităţile de învăţământ.

Mai mult, desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii (în anul 2009) a făcut aproape imposibilă continuarea studiilor pentru un număr important de elevi care au absolvit clasa a VIII-a, în special din mediul rural, unde reţeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată în comparaţie cu mediul urban. Fenomenul prezintă un deosebit impact în economia naţională, desfiinţarea programelor de învăţământ care vizau meseriile însemnând, pe termen lung, un deficit de forţă de muncă pentru un segment ocupaţional pe piaţa muncii, mai arată Statistica.

Calitatea unui sistem de educaţie trebuie să fie propagată pe piaţa forţei de muncă şi, mai departe, să se reflecte în gradul de dezvoltare a economiei naţionale şi a societăţii. „În ţara noastră, lipsa unui sistem de monitorizare funcţional în ceea ce priveşte relaţia dintre oferta educaţională şi cererea actuală şi de perspectivă a pieţei forţei de muncă a generat disfuncţii semnificative ale sistemului de educaţie: specializări limitate sau perimate, neglijarea formării de specialişti în anumite domenii (de interes) şi supraaglomerarea altora, subocuparea forţei de muncă etc”, mai arată analiza Statisticii.