Justitia noastra e pe luna (episodul VIII, cu Adrian Nastase)

Domnul Nastase a avut ieri un nou termen. Si o noua amanare. In unele relatari, stirea suna aproape compatimitor, ceva de genul „iata cadoul primit de fostul premier de ziua lui”. Saracul domn Nastase, ce se mai chinuie el. La o televiziune, titlul afisat pe ecran vorbea de o chemare la DNA, scrie Doc pe blogul sau.

Ei, as. Domnul Nastase stia foarte bine ca urmeaza sa aiba acest termen din dosarul „Trofeul Calitatii”, pentru ca el insusi l-a solicitat. De fapt, nu el ci avocatii sai. Si nu e convocat la DNA, evident!, e vorba de instanta. DNA l-a trimis in judecata inca din ianuarie. Ianuarie anul trecut, mai precis.

Dar presa face si alte gafe, ca sa le zicem asa. Iata, din Adevarul un pasaj din stire care a fost preluat si de televiziuni: „In acest dosar au fost trecuti aproape 1000 de martori. Cum la un termen nu pot fi audiati mai mult de cinci martori odata, procesul se va judecat (sic!) probabil intr-o perioada foarte mare de timp”. Pasajul apare exact cum l-am scris, asumat de autor ba chiar subliniat in editia electronica. Or, care e sursa acestei informatii? E un fapt cert? Sau, macar, opinia unui expert? In realitate, e opinia „expertului” Adrian Nastase, doar ca, din nou, jurnalistii uita sa o atribuie si o prezinta ca informatie! Mai mult, mentionata ca atare intr-o stire despre o noua amanare, ar putea duce la ideea ca procesul dureaza atat de mult timp din pricina asta. (Cat de anapoda poate sa gandeasca un jurnalist ca sa acuze procurorii ca au prea multi martori? In realitate, nu trebuie audiati toti.) In realitate, oricum, procesul bate pasul pe loc inca din 2009 exclusiv din pricina apararii. Intai, daca nu ma insel, dl Nastase nu a avut avocat. Apoi acestia au avut nevoie de studierea dosarului. Apoi n-au putut sa-l copieze. Apoi au ridicat o exceptie frivola de neconstitutionalitate; care a fost respinsa fara probleme, dar cu pretul a noua luni pierdute. Pe 25 mai, la termenul anterior, s-a acordat o noua amanare pe motiv ca dl Nastase era la un forum international. Spre deosebire de muritorii de rand, domnul Nastase primeste cadouri de ziua lui luna de luna.

Iar lucrurile n-au fost cu nimic diferite de data asta. Avocatii dlui Nastase au cerut anularea intregului dosar pe motiv ca procurorul care l-a instrumentat „nu facea parte din structura centrala a DNA”. Ca o fi, ca n-o fi asa, intreaga chestiune putea fi lamurita intr-un interval de cateva ore. Haide sa zicem cateva zile. Procesul a fost amanat, insa, pentru 28 septembrie.

Am zis ca e anapoda din partea unui jurnalist sa considere ca procurorii au o problema daca au prea multi martori. M-am grabit, iata ce aflu dintr-un articol din Romania Libera:

„Doar acum doua zile Romania Libera a scris despre cazul medicului Bradisteanu, achitat dupa un proces care a durat trei ani. Omul e deci nevinovat, corect? Desigur, judecatorul de caz a motivat achitarea spunand ca o spaga de 40% din suma contractului este nerealist de mare, deci procurorii nu au cum sa aiba dreptate. Deci, stimati corupti, luati aminte: nu cumva sa cereti doar 10% spaga pentru ca suna prea realist, luati mai mult si judecatorii vor spune ca e SF, deci trebuie ca sunteti nevinovati.” (Cristian Ghinea – „Haiducul Diaconescu, intre puscarie si Presedintie”)

Daca un judecator poate sa afirme ca procurorii au gresit acuzand o mita asa de mare, de ce n-ar spune ca au gresit aducand asa multi martori? Oricum, n-ar trebui sa ma mire ca un judecator roman poate produce asa ceva. Doar am scris despre un episod in care un alt complet de la curtea care se ocupa cu casarea justitiei a putut sa emita afirmatia ca legea este ceva orientativ.

Comenteaza pe blogul lui Doc.