Klaus Iohannis: Atitudinea prefectului Capitalei și modul în care a reacționat sunt inacceptabile și nu trebuie să rămână fără urmări

Președintele Klaus Iohannis a criticat luni modul în care autoritățile locale din București au comunicat în ceea ce privește intrarea în scenariul roșu și a afirmat că atitudinea prefectului Capitalei este „inacceptabilă” și „nu trebuie să rămână fără urmări”.

Prefectul de București, Gheorghe Cojanu, este evaluat de premier, nefiind exclusă schimbarea sa din funcție, după ce a declarat că nu știa datele oficiale privind infectările cu coronavirus în Capitală deoarece era la cumpărături și nici nu le primise pe mail.

Klaus Iohannis a afirmat că oamenii au dreptul să știe din vreme pentru ce restricții trebuie să se pregătească iar faptul că Bucureștiul urma să intre în scenariul roșu, după depășirea pragului de 3 infectări la o mie de locuitori era evident.

„E de neînțeles că deși am văzut zilnic creșterea numărului de cazuri, la nivelul capitalei nu a existat un plan coerent, comunicat clar, astfel încât populația să fie pregătită. Atitudinea prefectului Capitalei și modul în care a reacționat sunt inacceptabile și nu trebuie să rămână fără urmări”, a spus șeful statului.

Bucureștiul a depășit rata de incidență de 3 la mie, ceea ce presupune, potrivit legislației în vigoare, adoptarea mai multor restricții, printre care suspendarea cursurilor în școli.

În capitală, purtarea măștii va fi obligatorie în toate spațiile publice, începând de marți, ora 0:00.

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis (sursa – Administrația Prezidențială)

• Am participat astăzi la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format videoconferință.
• Inițiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivității între statele din regiunea noastră.
• De altfel, obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale – așa numitul proiect BRUA și trecerea la implementarea fazei a doua.
• În domeniul transportului, am ținut să subliniez importanța deosebită din punct de vedere economic și strategic a liniei de cale ferată numită Rail2Sea, care leagă porturile Constanța și Gdansk, precum și a traseului rutier transeuropean Via Carpatia.
• Aceste proiecte strategice pentru noi au nevoie de finanțare substanțială și, de aceea, pe lângă resursele financiare provenite din Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, ar trebui utilizate fonduri guvernamentale, fonduri europene, precum și fondurile anunțate de Statele Unite ale Americii.
• În pofida dificultăților generate de pandemia de COVID-19, apreciez că am avut un Summit bun, în cadrul căruia au fost consemnate progrese importante, fiind totodată conturate liniile principale de acțiune pentru perioada următoare.
• Înainte de a vă răspunde la întrebări, vreau să mă refer și la situația epidemiologică actuală. Din nefericire, așa cum se întâmplă peste tot în Europa, și noi ne confruntăm cu o creștere accentuată a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus.
• Capitala a depășit acel indice alarmant de 3 la mia de locuitori, fapt care plasează Bucureștiul în scenariul roșu.
• Alte județe sau localități sunt, de asemenea, foarte aproape de acest scenariu. Odată depășit acest prag, este evidentă necesitatea instituirii de noi măsuri restrictive, care să permită reducerea curbei infecțiilor.
• Guvernul a stabilit metodologia și măsurile specifice fiecărui scenariu în care ajungem în urma numărului de infectări, dar autoritățile locale sunt cele care au responsabilitatea de a le implementa.
• Este de neînțeles că, deși am văzut zilnic o creștere importantă a numărului de cazuri de infectare, și era evident că această tendință va continua, la nivelul Capitalei nu a existat un plan coerent, comunicat în termeni clari, astfel încât populația să fie pregătită și să știe la ce să se aștepte.
• Atitudinea Prefectului Capitalei și modul în care acesta a reacționat sunt inacceptabile și nu trebuie să rămână fără urmări.
• Pentru a putea stopa epidemia de COVID-19, este nevoie de un efort național. Cetățenii sunt partenerii autorităților, iar autoritățile au obligația de a-i respecta și de a-i trata ca atare. Asta înseamnă, printre altele, comunicarea clară și unitară a deciziilor, informarea din timp și predictibilitate atunci când sunt necesare restricții care le afectează viața cetățenilor.
• Presiunea pe spitale și în special pe secțiile de terapie intensivă a crescut la cote uriașe și acest lucru nu mai poate continua. Trebuie să acționăm acum, decisiv, pentru a reduce din povara de pe umerii sistemului medical.
• Dragi români,
• Ducem de atâtea luni o bătălie pentru sănătatea și viața noastră.
• În primăvara acestui an, noi, românii, prin eforturi mari și sacrificii deloc ușoare, am reușit să reducem masiv curba infectărilor.
• Sunt convins că putem face din nou acest lucru împreună!
• Acum, dacă dumneavoastră aveți întrebări, vă rog!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Şi dumneavoastră și premierul Ludovic Orban ați vorbit despre măsuri suplimentare ce se impun în această situație nefericită. Voiam să vă întreb dacă considerați că ar trebui ca și în București, la fel cum s-a întâmplat și în alte țări europene, să se impună măsuri, precum rămânerea oamenilor în casă într-un anumit interval de timp sau să se închidă, pe o anumită perioadă de timp atât cât indicele este foarte crescut, restaurantele, cafenelele; repet, așa cum am văzut în Spania sau în Franța?

Klaus Iohannis: Da, din păcate situația în care s-a ajuns impune măsuri suplimentare la București și probabil ați urmărit, astăzi s-a decis în Comitetul local să se pună în aplicare măsurile prevăzute în metodologie. Deci, elevii nu vor mai merge la școală, se va trece la online, restaurantele, barurile, în interior vor fi închise, purtatul măștii în toate locurile publice va deveni obligatoriu. Sunt o serie de măsuri care au fost luate pentru a reduce numărul de infectări. Evident, că dacă nu se oprește pandemia, atunci experții vor veni cu recomandări suplimentare, dar după cum ne-au spus specialiștii, acum, aceste măsuri care au fost decise la nivelul Bucureștiului, sunt cele necesare.

Jurnalist: Din cauza faptului că am văzut mai ales la nivelul Capitalei, dar și în alte județe, a crescut foarte mult numărul cazurilor de COVID-19, vreau să vă întreb ce se va întâmpla în cazul alegerilor parlamentare, în contextul în care am văzut că președintele PSD, Marcel Ciolacu, spunea că atributul organizării alegerilor parlamentare revine atât Guvernului, cât și Președintelui României și, mai mult decât atât, spunea săptămâna trecută că își dorește o invitație la Palatul Cotroceni astfel încât, nu… numai domnia sa, toate partidele să fie chemate la consultări pentru stabilirea exactă a datei alegerilor parlamentare.

Klaus Iohannis: Alegerile parlamentare au fost stabilite conform legii și vor avea loc pe 6 decembrie. Iar în ce privește gestionarea pandemiei, Parlamentul a aprobat o lege specială, Legea 55, care prevede întreg catalogul de măsuri care pot fi luate, și Guvernul, împreună cu autoritățile locale, gestionează acest proces.

Jurnalist: Săptămâna trecută ați participat la Summitul Consiliului European. Acolo, președintele Parlamentului European avertiza că, în acest moment, bugetul și fondul de redresare sunt blocate în Parlamentul European, pe de o parte, pentru o sumă pe care o solicită în plus Parlamentul European, pe de altă parte, știm bine, amenințările Ungariei și Poloniei cu acel vot veto că vor respinge bugetul dacă acesta este în strânsă legătură cu statul de drept. Știm, de asemenea, că planurile guvernului prezentate public în acest an țin foarte mult de banii europeni pe care ar trebui să-i primim. Când considerați că ar urma să primim primele fonduri europene, primii bani europeni din buget şi Fondul de relansare economică?

Klaus Iohannis: Aceste chestiuni au fost discutate la Bruxelles şi, într-adevăr, în momentul de față negocierile între Consiliul şi Parlamentul European merg un pic mai greu. I-am încurajat pe toți să se reunească şi să caute soluții pentru deblocare. Ar fi foarte păcat să pierdem vremea şi să nu obținem aceste fonduri europene, fiindcă nu se găsește o înțelegere între Consiliu şi Parlament. Eu cred că lucrurile vor merge mai departe, va fi aprobat bugetul şi în varianta normală – ca să mă exprim așa – în anul 2021 vom intra pe noul buget european şi vom putea şi noi să folosim acești bani europeni.

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneți că felul în care a acționat prefectul Capitalei este inacceptabil şi nu poate rămâne fără urmări. Ce înseamnă asta, mai exact? Ar trebui să demisioneze sau să fie demis?

Klaus Iohannis: Asta rămâne de văzut în detaliu. Dar, lucrurile nu pot continua așa. Deci, oamenii au dreptul să fie preveniți, au dreptul să fie informați, au dreptul să fie luați în serios şi au tot dreptul să primească toate informaţiile în timp util, ca să se poată pregăti pentru scenariu. Nu cred că familiile din București care au copii la școală au fost foarte încântate să afle duminică seara ca până marți trebuie să-şi caute o soluție, fiindcă nu se va mai ține școală decât online. Deci, astfel de lucruri trebuie obligatoriu prevenite şi faptul că autoritățile locale au primit sarcina să implementeze măsurile atunci când se ajunge la un anumit nivel, aduce cu sine, evident, şi obligaţia de a informa în timp util populația şi despre ce se întâmplă şi despre ce este posibil să se întâmple peste câteva zile.

Jurnalist: Pentru că tot vorbeați mai devreme de respect față de cetățeni şi despre comunicare. Aș vrea să vă întreb despre situația din învățământ pentru că dumneavoastră, ca profesor şi soț de cadru didactic, dacă mai suportați ceea ce se întâmplă în momentul de față în învățământ, dacă mai rezistați haosului de acolo?

Klaus Iohannis: Da, întreaga societate a fost aruncată în haos de această pandemie şi, evident, şi școlile. Este o situație nemaiîntâlnită și este foarte clar că s-au luat măsuri bune, dar s-au făcut și erori.

Şi autoritățile, și eu și noi învățăm și din mers, însă nu cred că este cazul să exagerăm cu aceste evaluări că totul este haotic. Nu totul este haotic. În majoritatea școlilor lucrurile sunt ordonate, sunt bine planificate, dar există excepții și ele trebuie corectate.

Jurnalist: În condițiile în care știm că există un deficit substanțial de medici și asistente cu specializarea în domeniul ATI, considerați că România ar putea apela la un moment dat la sprijin european în această privință? Este posibil ca medici din alte țări să vină în sprijinul medicilor români în lupta împotriva pandemiei?

Klaus Iohannis: Eu cred că medicii români sunt foarte buni și până în momentul acesta au făcut față foarte, foarte bine, de aceea le-am și mulțumit și le mulțumesc și cu această ocazie. Avem chiar acum o promoție de medici tineri care sunt interesați să intre direct în prima linie. Sunt convins că deja în viitorul foarte apropiat vom avea un număr de medici tineri care se vor implica și în aceste secții, dar eu cred că putem să gestionăm situația în continuare, iar dacă vă amintiți acum câteva luni de zile medici de la noi au mers în altă parte și au ajutat acolo și au făcut o treabă foarte bună și o impresie foarte bună acolo.

Jurnalist: Domnule Președinte, de ce nu s-a impus obligativitatea purtării măștilor în spații deschise mai devreme şi s-a așteptat acest prag critic la care s-a ajuns?

Klaus Iohannis: Fiindcă asta a fost recomandarea și decizia experților și specialiștilor în domeniu.

Jurnalist: Domnule Președinte, în urmă cu zece zile spuneați că copiii sunt în siguranță la școală, că nu ar trebui să fie închise școlile. Zece zile mai târziu, vedem că deja există localități, inclusiv Capitala, unde școlile sunt închise. Cu toate acestea, nu există încă acele tablete promise, există persoane, există copii care nu pot să participe la cursuri și să învețe așa cum ar trebui, tocmai din aceste lipsuri. Cine se face vinovat, în acest moment, că există aceste lipsuri și cine ar trebui să își asume responsabilitatea că vor exista și când vor exista?

Klaus Iohannis: Guvernul lucrează la aceste chestiuni și în fiecare zi mai apare câte un progres și lucrurile se vor rezolva. Trebuie să ne obișnuim cu faptul că această pandemie ne-a luat total pe nepregătite. Chiar dacă nu îmi face mare plăcere, țin să vă amintesc că atunci când a apărut la noi această pandemie, rezervele României în acest domeniu au fost zero, așa le-a lăsat guvernul PSD, pe zero. De atunci, noi gestionăm pandemia, în paralel gestionăm toate domeniile, unde ar fi trebuit să existe o rezervă. Iar în domeniul învățământului, s-a început destul de devreme cu procedurile de achiziții; din varii motive, ele nu au fost duse la bun sfârșit în timpul prevăzut, însă se continuă și lucrurile se vor ameliora.

Jurnalist: În continuarea întrebării anterioare, pentru că ați spus că Guvernul caută soluții – până atunci, până când va găsi soluții, vedem însă că de aproximativ o lună, de când a început noul an școlar, sunt elevi care în continuare nu au acces sub nicio formă la educație, nu pot participa în momentul de față la nici măcar o oră de curs, pentru că statul a decis că ei să învețe online, dar ei nu au tabletă, internet și nici măcar curent electric. Aș dori să vă întreb: puțin mai departe, după ce va fi rezolvată această situație, din punctul dumneavoastră de vedere, cine considerați că ar trebui să fie responsabil, astfel încât, la finalul anului școlar, să fie recuperată această lună pierdută și poate și următoarele care vor urmă, astfel încât toți elevii la finalul anului să aibă șanse egale la educație?

Klaus Iohannis: În această perioadă, nu cred că este cazul să căutăm vinovați. Este cazul să căutăm soluții. Dar, dați-mi voie să vă spun un lucru care cred că de multe ori ne scapă. Noi aici vorbim de o catastrofă, nu de niște detalii administrative, și ceea ce facem este să prevenim să apară o generație pierdută, iar pentru acei copii care nu au încă acces se caută soluții pentru fiecare caz în parte. Deci problema, dacă nu vă supărați, este imensă și conține mult mai multe fațete și mult mai multe probleme decât chestiunea că, într-o școală sau într-alta, poate încă nu toți elevii au primit materialul pentru a participa în rând cu ceilalți pe online. Deci problemele sunt imense, sunt foarte multe și, pe parcurs, ele se rezolvă și îmi doresc tare mult ca, până la sfârșitul anului școlar, să putem să spunem că am reușit să dotăm școlile, să primească fiecare elev acces la online și, în același timp, să constatăm că pandemia este de domeniul trecutului.

Jurnalist: Domnule Președinte, premierul a declarat că principala cauza a creșterii numărului de cazuri de coronavirus sunt petrecerile. Sunteți de acord că aceasta este cauza și dacă da, ce ați spus premierului când ați văzut știrea că doi deputați PNL s-au infectat cu coronavirus după ce au participat la o nuntă cu 700 de persoane?

Klaus Iohannis: Cu siguranță, aceste petreceri, în special nunțile mai mari, botezurile cu un număr important de persoane, unde nu s-au respectat purtatul măștii și distanțarea, au contribuit semnificativ la răspândirea bolii.

Jurnalist: Premierul Ludovic Orban, cât și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu vorbeau despre o reformă a Curții Constituționale, asta în contextul deciziei asupra acelei legi prin care Parlamentul poate decide data alegerilor parlamentare. Dumneavoastră considerați că se impune o reformă a CCR în ceea ce privește componența Curții sau o reformă mai largă?

Klaus Iohannis: Cu siguranță, acum trebuie să ne ocupăm, dacă vorbim despre legislație, prima dată de legile justiției, care trebuie reparate. Asta este etapa în care ne aflăm acum. Dar am putut să vedem cu toții că, de fapt, este nevoie de o modernizare a Constituției. Am avut situații care nu au avut soluții constituționale simple, unele nu au avut deloc soluții – vă amintesc doar de situația alegerilor anticipate, care ar fi fost foarte bune pentru a intra cu un Guvern nou, cu un Parlament nou, validat proaspăt de cetățeni, în această etapă extrem de complicată. Nu s-a putut și, cu siguranță, atunci când Constituția va fi modernizată, este nevoie și de o modernizare a capitolului care se referă la Curtea Constituțională.

Jurnalist: Domnule Președinte, Guvernul a făcut propuneri pentru conducerea Romgaz, cea mai mare companie din România și o companie strategică a statului român, și a numit așa: un controlor de roviniete, un consilier de la Autoritatea Electorală Permanentă, un fost viceprimar la Sibiu specialist în asfaltări. Așadar, oameni care nu au nicio legătură cu domeniul energiei. Sigur că Guvernul este și are responsabilitatea să facă aceste numiri, dar dumneavoastră ați promis în campania electorală de anul trecut că aceste numiri trebuie făcute pe bază de competență și integritate și ați criticat, totodată, numirile PSD făcute… astfel cum le-ați criticat. Acum întrebarea ar fi: ce veți face dumneavoastră concret pentru a vă respecta această promisiune din programul dumneavoastră de candidat?

Klaus Iohannis: Mă voi informa la Guvern despre această situație și veți primi un răspuns prin colegii și colegele de la Biroul de presă.

Jurnalist: Pandemia pune și o presiune uriașă pe bugetul României. În același timp, dumneavoastră și Guvernul ați criticat în mod repetat proiectele PSD care nu pot fi susținute de la buget anul acesta: majorarea pensiilor, a alocațiilor și diverse stimulente. V-am întrebat dacă aveți informații că la nivel european se discută despre posibilitatea ca România să piardă bani europeni dacă pensiile se vor majora cu 40% și dacă există posibilitatea ca România să fie retrogradată de agențiile de rating. Spuneați la momentul respectiv că există acest scenariu de coșmar și există posibilitatea să pierdem 3 miliarde de euro. Vă întreb dacă s-a schimbat ceva între timp și dacă aveți informații noi întrucât ministrul de Finanțe anunța pe pagina sa de Facebook în urmă cu ceva timp de posibilitatea să pierdem 13 miliarde de euro și, în același timp, agențiile de rating, vorbim de trei agenții, ar trebui să vină cu o evaluare pentru România până la data alegerilor parlamentare.

Klaus Iohannis: Da, riscul există, și unul, și celălalt. Toată lumea se așteaptă de la România la măsuri care, evident, sunt precaute. Deci, se așteaptă de la noi o acțiune bugetară responsabilă, în condițiile în care criza economică este, din păcate, un fapt. Din păcate, consumul a scăzut, veniturile la buget au scăzut. Este evident că anumite cheltuieli trebuie făcute – de exemplu, cele pentru susținerea sistemului spitalicesc, pentru medici, pentru tablete pentru elevi – însă multe cheltuieli pot fi amânate până când situația se îmbunătățește și asta se așteaptă de la noi, o acțiune responsabilă. Dacă nu va fi așa, cu siguranță, vom intra într-o procedură specială, care implică, pe de-o parte, un rating care, evident, va fi în scădere și nu în creștere. Pe de altă parte, Comisia Europeană citește deja cu foarte mare atenție tratatele, ca să vadă în ce zonă putem fi încadrați și trași la răspundere.

Jurnalist: Vorbeați despre faptul că este nevoie de o informare din timp atunci când sunt necesare restricții. Însă, în momentul de față, hotărârea de Guvern prevede un termen de 48 de ore, interval în care comitetele, fie județene, fie municipale, ar trebui să se întrunească. Întrebarea este, dacă în acest moment considerați că aceste comitete ar trebui să se reunească imediat după stabilirea acelei rate de incidență, și aici vorbim despre trei cazuri la mia de locuitori, și vă întreb acest lucru pentru că, fie că vorbim despre 48 de ore, sau mai puțin, chiar 24, în acele ore cu siguranță numărul de cazuri crește.

Klaus Iohannis: Da, nu este vorba de câteva ore, este vorba de câteva zile. Fiindcă a fost foarte ușor de prevăzut că Bucureștiul va intra în scenariul trei. Sigur, nu a fost ușor de prevăzut și nici nu s-a așteptat nimeni să spună dacă se întâmplă sâmbătă sau duminică, sau luni, sau marți. Deci, în detaliu, sigur, trebuie așteptat calculul. Însă a fost evident că numărul de infectări va crește, și nu va scădea, și atunci autoritățile locale au obligația din timp, când se prevede o astfel de evoluție, să meargă la o conferință de presă și să explice: „dragi oameni, vedeți că este posibil peste o săptămână să intrăm în scenariul trei. Atunci vom purta mască și elevii vor sta acasă, deci pregătiți-vă ca să țineți copii acasă” – cam ceva la modul acesta, nimic sofisticat, nimic ultraștiințific, ci comunicări de bun simț, fiindcă nu toată lumea stă în mod natural cu ochii în televizor să urmărească cu punct și virgulă care este rata în fiecare zi, dar au dreptul să fie informați din timp atunci când se pregătesc și este foarte probabil să se ia măsuri care efectiv le afectează viața.

Jurnalist: Domnule Președinte, PNL i-a oferit un loc eligibil la parlamentare lui Viorel Ilie, fost ministru în guvernele PSD girate de Liviu Dragnea. Domnul Ilie a fost vizat și de o anchetă penală, însă procurorii nu au putut să îl ancheteze pentru că Senatul nu i-a ridicat imunitatea. Întrebarea: Mai e credibil mesajul dumneavoastră anti-PSD și pro-justiție, în condițiile în care PNL, principalul dumneavoastră partener politic, promovează în Parlament astfel de personaje, traseiști cu suspiciuni penale?

Klaus Iohannis: Mesajul meu a fost mesajul politicianului Klaus Iohannis și al președintelui României și a rămas același, nu mi-am schimbat opinia. Și noi am discutat, cred că exact dumneavoastră ați pus întrebarea cu traseismul, acum vreo trei sau patru luni, și la un moment dat v-am promis că s-a cam terminat cu racolarea și s-a terminat, după cum am văzut cu toții. Deci, nu au mai existat racolări, nu au mai existat cooperări și asta este un fapt. Deci, am spus, am avertizat, lucrurile s-au oprit atunci când a fost nevoie. Mai departe, cu siguranță, veți putea să aflați de la PNL foarte în detaliu cum s-au făcut listele, fiindcă listele s-au făcut cu oameni din PNL și candidații sunt membri în PNL.

Jurnalist: Da, doar că unii dintre ei provin din alte partide.

Klaus Iohannis: Vă rog să luați datele de la sursa principală, de la PNL.

Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să va întreb în ce măsură, din informațiile primite de dumneavoastră, evenimentul care a avut loc la Iași, la Sfânta Parascheva, unde persoane care nu purtau mască și care îndemnau la nepurtarea măștii, punându-i în pericol pe ceilalți pelerini care respectau regulile, este parte a unui război hibrid, menit să decredibilizeze și să destabilizeze România ca țară parteneră a Statelor Unite și gazdă a scutului de la Deveselu. De asemenea, aș vrea să vă întreb despre evenimentul respectiv, dacă dumneavoastră, Klaus Iohannis, îl vedeți ca unul vizând zădărnicirea combaterii bolilor, unde credeți că au greșit autoritățile statului și, domnule Președinte, dacă sunteți de părere că la evenimente similare, care o vor avea loc în viitor, cetățenii pot merge liniștiți că statul va reuși să-i protejeze și să nu să nu fie puși în pericol.

Klaus Iohannis: Da, nu cred că face parte dintr-un război hibrid dacă credincioșii au vrut să participe la un eveniment religios, dar trebuiau toți să participe în condițiile stabilite de Guvern, cu mască, păstrând distanța, iar autoritățile, evident, trebuie să impună respectarea măsurilor, iar cine nu respectă, va fi amendat. Asta este și așa trebuie să se întâmple. Dacă au fost punctual alte abordări, atunci, cu siguranță, sunt persoane care vor trebui trase la răspundere.

Jurnalist: Am o întrebare puțin mai lungă așa că îngăduiți-mi, vă rog, caiețelul. Azi, Libertatea a primit un răspuns oficial de la Ministerul Sănătății și INSP, potrivit cărora DSP-urile nu au raportat niciun caz de infecție nosocomială la cele peste 5.800 de decese ale pacienților infectați cu COVID. Conform OMS, în țările dezvoltate, 30% dintre pacienții care ajung la terapie intensivă au infecție asociată actului medical, la noi e zero. Domnule Președinte, la Colectiv, Guvernul Ponta a plecat pentru că a mințit că îi poate trata pe pacienți, ascunzând infecțiile nosocomiale. La noi, Guvernul Orban raportează mai puține infecții nosocomiale decât Guvernul Ponta. Cum explicați oamenilor, domnule Președinte, că susțineți un Guvern care minte mai mult decât la Colectiv?

Klaus Iohannis: Despre infecțiile nosocomiale voi cere o informare la Ministerul Sănătății, după care putem să vedem de ce s-a raportat zero. Mi se pare cel puțin ciudat – în condițiile în care s-au luat măsuri de îmbunătățire a situației, dar de la ce am avut la zero cred că este cale lungă – și voi cere o explicație pentru asta.

Jurnalist: Domnule Președinte, în urmă cu aproximativ o lună, omologul dumneavoastră francez, Emmanuel Macron, spunea la Vilnius că Europa trebuie să își limiteze dependența de arsenalul american. În paralel, România este într-un Parteneriat Strategic cu Statele Unite și achiziționează tehnologie militară din Statele Unite. În cazul în care Franța, în virtutea obișnuinței istorice, va avea o poziție distantă față de NATO, cum va reuși România să echilibreze angajamentele comunitare și Parteneriatul Strategic cu SUA în acest sens?

Klaus Iohannis: România are Un Parteneriat Strategic foarte puternic cu Statele Unite ale Americii. În același timp, România alocă 2% din PIB pentru Apărare, asta însemnând și dotare cu instalații, cu instrumente moderne, dar asta înseamnă și pregătirea militarilor în condiții foarte bune.

Pe de altă parte, da, sunt actori în Europa care doresc să se construiască o strategie a Uniunii și eu sunt perfect de acord că este un lucru bun. Însă abordările europene și abordările NATO trebuie să se completeze reciproc, nu să se înlocuiască reciproc. Aceasta este opinia mea și am spus-o în toate cercurile în care s-a discutat. Fiindcă pentru mine, primul și cel mai important lucru este siguranța României.