Datele INS care arată cine a tras economia în jos. La fiecare 100 de lei produși în România, în primele trei luni ale anului trecut, acum s-au produs 98,8 lei
Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică descriu faptul că PIB-ul a scăzut cu 1,2% față de același trimestru din 2025. Investițiile – singurul punct luminos.
Cine a tras economia în jos?
Și ce se întâmplă cu vânzările cu amănuntul.
Cheltuielile gospodăriilor au scăzut cu 1,8% în termeni reali – o contracție care a amputat singură 1,2 puncte procentuale din creșterea PIB.
Tradus simplu: dacă românii ar fi cumpărat la fel de mult ca în primăvara lui 2025, nu am mai fi avut scădere economică.
Dar nu au cumpărat.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Și datele lunare confirmă tabloul – vânzările cu amănuntul au rămas în teritoriu negativ timp de nouă luni consecutive. Alimentele, hainele, combustibilii – toate în scădere. Nu e o chestiune de preferință, ci de putere de cumpărare stoarsă de inflație, rate mari la credite și un sentiment generalizat că e mai bine să fii prudent și să pui niște bani deoparte că nu se știe cât vor mai dura turbulențele.
Comerțul, transportul și HoReCa și-au văzut activitatea în scădere cu 3,1%, o contribuție negativă de 0,8 puncte la PIB. IT-ul, sectorul-vedetă al economiei din ultimul deceniu, a pierdut și el 4,1% din volum.
Serviciile profesionale – firmele de consultanță, contabilitate, arhitectură, marketing – au contractat cu aproape 4%.
Pe fondul acestui tablou cenușiu, există și două insule de creștere:
construcțiile (+7,9%)
activitățile culturale (+11,6%)
Prima reflectă, în parte, lucrări publice și proiecte cu finanțare europeană care continuă indiferent de starea consumului privat. A doua – poate o revenire a românilor către concerte, teatre și petreceri, chiar și atunci când mâncarea sau hainele costă mai mult.
Singurul motor care mai trage: investițiile
Formarea brută de capital fix – adică investițiile în utilaje, clădiri, echipamente – a crescut cu 4,7% în termeni reali, contribuind cu +0,9 puncte procentuale la PIB. E, practic, singurul amortizor care a împiedicat o cădere mai abruptă. Fără investiții, minus-ul ar fi depășit 2%.
Exporturile au contribuit pozitiv (+0,2 puncte), ceea ce înseamnă că cererea externă a susținut parțial producătorii români chiar și atunci când cererea internă se retrăgea. Un semn că unele companii au compensat pierderea pieței locale prin vânzări în afara granițelor.
Analiștii BRD, într-o notă publicată joi, avertizează că, dincolo de o recesiune efectivă în acest an, economia românească ar putea evolua spre un scenariu mai advers din perspectiva profunzimii și severității acesteia.
„Deocamdată, ne menținem viziunea de bază, cu contracția PIB din T1 2026 (-1,7%) servind drept estimare mediană pentru declinul pe întregul an”, susțin autorii raportului – Florian Libocor (Economist-șef, Head of Research), Laura Simion CFA (Coordonator echipă), Ioan Mincu (Economist senior) – BRD.
La fel, economiștii BCR spun că se așteaptă la o recesiune „ușoară” în 2026, economia urmând să se contracte cu 0,3%, după o creștere dezamăgitoare de 0,7% în 2025.
„ Consumul va rămâne redus în acest an, pe fondul unei inflații ridicate care menține creșterea salariilor reale în teritoriu negativ pe tot parcursul anului. În schimb, activitatea de investiții ar trebui să se accelereze, susținută de fondurile UE substanțiale disponibile pentru România în 2026. Politicienii par hotărâți să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar trebui să compenseze parțial slăbiciunea consumului privat. Exporturile nete ar putea oferi o surpriză pozitivă în acest an, pe baza evoluțiilor balanței comerciale din primul trimestru.
Pe partea ofertei, agricultura a avut o contribuție neutră la dinamica anuală a PIB-ului de -1,2% în primul trimestru al anului 2026. Industria a scăzut cu -0,2 puncte procentuale, în timp ce construcțiile au fost cel mai puternic contribuitor, cu +0,4 puncte procentuale. Serviciile au avut o contribuție negativă semnificativă de -1,3 puncte procentuale, un impuls pozitiv provenind doar din activitățile de divertisment. Impozitele nete au fost neutre. În acest context, creșterea activității investiționale devine crucială pentru a evita o recesiune mai profundă”, arată nota BCR transmisă vineri.
