La liceu în România. Începi orele la 7:30, ești nedormit, nemâncat și depresiv. În rest, școala merge strună
- Laura Udrea
Somnul e supraevaluat. Alimentația, la fel. Ce contează că adolescentul tău tremură de oboseală și trăiește din sucuri și covrigi? Important e că a ajuns la timp la școală, la ora 7:30, ca să bifeze prezența. Acolo unde se face performanță pe burta goală, iar pauzele sunt de 5 minute – suficient cât să respiri adânc și să mergi mai departe. Adolescența a devenit shift de dimineață. Bravo nouă!
E ora 6:00 dimineața. Alarma îmi retează somnul cu un zgomot strident. Îmi ia câteva secunde să-mi amintesc de ce sună atât de devreme: fiica mea, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Sfântul Sava” din Capitală, trebuie să se pregătească pentru o nouă zi de școală, care începe în fiecare zi la 7:30. Eu, mama ei, sunt deja epuizată înainte ca ziua să înceapă. O găsesc ghemuită sub plapumă, adormită buștean – a ațipit abia spre 1 noaptea, după ore întregi de încercat să adoarmă. Sufletul mă doare când o scutur ușor să se trezească; știu că îi fac rău, dar n-avem de ales. În fiecare dimineață retrăim același coșmar al trezitului forțat în zori, iar efectele se văd: oboseală cronică, iritabilitate, probleme de sănătate și un sentiment de neputință care ne apasă pe amândouă.
Citește continuarea articolului AICI
