Lăsați gazul să curgă!

S-au petrecut multe în cele două săptămâni de când nu am mai scris.

În primul rând am lansat cartea publicată la Editura Didactică și Pedagogică „Energia, o problemă de securitate națională”. Cartea este un experiment interesant la care lucrez din mai 2019, de cand am început să scriu la Contributors. Dacă nu mă întâlneam accidental cu Claudiu Săftoiu, directorul editurii dpuă cărți nu se publicau. A doua lansată în aceeași zi, este cea scrisă de Ioan Iordache, printre puținii cercetători de valoare ai României în materie de hidrogen, care ar putea să dea lecții politicienilor și decidentilor care se trezesc aiurea’n tramvai făcând strategii energetice sau dedicate hirogenului. Domnia sa, împreună cu cunoscutul profesor Dumitru Chisăliță (cel care a semnat prefața cărții mele) au scris o carte de referință în domeniu: „Hidrogen și Gaze naturale în România”. (Cărțile se pot achiziționa de aici și aici.)

Trebuie să semnalez ți apariția unui studiu al Energy Policy Group (EPG) denumit „Opțiunile României pentru eliminarea dependenței de importuri de gaze naturale din Federația Rusă”. De asemenea colega de Contributors, Otilia Nuțu a scris analiza „Decuplare de gazul rusesc acum!” pe care o găsiți aici. Mai avem și o realizare a Transgaz, aceea că își va extinde și retehnologiza sistemul de transport și va putea transporta 250.000 de tone de hidrogen prin conductele sale. (Am comunicatul, dar prefer să citiți explicații aici, iar mai jos o să comentez și eu.)

Studiu EPG se vrea descrierea unor alternative la aprovizionarea cu gaz rusesc ca rezultat al acțiunilor Uniunii Europene de sanționare a a Federației Ruse după atacarea Ucrainei. Să rezum în câteva rânduri situația energetică regională:

Începând cu Strategia Enenrgetică a Federației Ruse, eraborată în 2011, în care se spune clar că Rusia trebuie să achiziționeze acțiuni sau să devina acționar majoritar în cât mai multe companii energetice europene și cu Doctrina Gerasimov în care se spune că războiul hibrid este mai eficient și că acesta trebuie să cuprindă și o componentă energetică, Federația Rusă și-a consolidat ceea ce numim „cleștele energetic”, adică și-a mărit posibilitatea de a influența politicile membrilor UE. De asemenea componentele „cleștelui energetic”, North Stream I și II pe latura nordică (doiul fiind terminat dar nepus în funcțiune) și Turk Stream și Blue Stream pe latura sudică au ocolit Ucraina, creindu-i destule probleme economice. Totuși prin Ucraina treceau conducte cu capacitatea de transport al gazului rusesc către vest de 148 miliarde mc / an. North Stream I și II au o capacitate de 110 miliarde de mc / an iar Trurk Stream și Blue Stream adunate, aproape 35 miliarde mc / an. Se știe că zilnic Europa importă gaz în valoare de aproape un miliard de euro, bani ce finanțează crimele și genocidul noii armate roșii.

Atacul asupra Ucrainei a determinat o schimbare a politicii energetice a UE. După cum spunea și colegul de Contributors, Constantin Crânganu (aici), victime au căzut trotinetiștii progresiști și alarmiști de la Bruxelles care au gândit Green Deal și Fit for 55. SUA mărește capacitățile de export de LNG către Europa, dar gazul acela nu este altceva decât acel gaz nenorocit obținut prin fracturare hidraulică, la care Europa a renunțat. Și în Europa a început să se vorbească de el și chiar să i se dea undă verde la extracția gazelor de șist. Poate se va vorbi și la noi de gazele de argilă, care nu sunt gaze de șist, conform profesorului Dumitru Chisăliță dar pe care EPG le încadrează ca „de șist” în studiul de la care am început. Oare nu pentru niște rezerve imense de gaze de sist (22.000 miliarde de cm) Rusia a atacat Ucraina? Dacă ne uităm că Ucraina deține rezerve energetice (locul 1 în Europa la uraniu) sau alte metale care o clasează pe locul patru în lume este foarte posibil ca motivul comportamentului agresiv manifestat de Kremin să fie dorința de a monopoliza măcar regional o parte din acestea. (Aici găsiți o poziționare a resurselor Ucrainei.) Patternul este descris de mine de câțiva ani în prima mea carte „Romania – Energie și Geopolitica„: introducerea sau cumpărarea de agenți de influență care să corupă sau să influențeze deciziile politice strategice, care să cumpere bucăți mari din piațele de energie sau material rulant pentru industria energetica, dupa care să cumpere sau să construiască canale de presă pentru a creea renumita „realitate alternativă”. (Deci trebuie să fim mai atenți și noi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani pentru a ne depista agenții de influență plătiți de Moscova. Eu am mai scris despre această problemă aici. Daca aveti 45 de minute libere, aici găsiți un podcast unde, fiind invitat de domnul profesor universitar doctor Cristian Barna, am explicat pe larg situația geopoliticii energetice regionale.)

Să ajungem la ce ne recomandă EPG în studiul său (pe care îl puteți descărca de aici, care este criticabil dar care include informație de bună calitate). Le iau copy – paste și comentez:

1. Lansarea unei campanii de informare pentru reducerea temperaturii ambientale în locuințe, identificarea spațiilor neutilizate și evitarea supra-încălzirii din clădiri publice și comerciale. Nemaipomenit! Să o facem deoarece această acțiune va avea ca rezultat și scăderea facturilor la energie!

2. Actualizarea listei consumatorilor întreruptibili de siguranță, pe baza unei centralizări a datelor de consum de gaze a termocentralelor și a producătorilor industriali.

Serios? Domniile lor nu știu că vara termocentralele produc la capacitate mică deoarece nu mai este cerere de energie termică? Dacă dumnealor doresc să închidem termocentralele cu ce vom înlocui în iarna viitoare acel sistem nenorocit de majoritatea deciziilor politice din ultimii ani numit sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)? Cu cele un milion de pompe de căldura pe care EPG-ul dorește să le importăm din China? Pompe aer – apă, apă – apă sau sol – apă? Daca sunt apă – apă de unde luam fluidul care trebuie să fie recirculat pentru obținerea căldurii într-un apartament la etajul 10? Daca sunt aer – apă, coeficientul de performanță (COP – un fel de randament) este mic, deci consumul de energie electrică este mare. Dacă domniile lor viseaza ca să pună la țară aceste 1.000.000 de pompe de căldură e perfect, numai că pe vremea cand gazul era ieftin și trecea prin fața porții, extrem de puțini locuitori din mediul rural l-au tras în casă.

3. Renunțarea la investiții în noi rețele de distribuție a gazului și în termocentrale care nu funcționează în cogenerare de căldură și chiar interzicerea centralelor murale în clădirile noi;

Oameni buni, terminați cu prostiile. România are gaze și își poate asigura necesarul pentru asigurarea securității energetice, și aici mă refer la energia termică și la energia electrică. Anul trecut gazul a asigurat 16% din totalul consumului din sitemul electro-energetic național (SEN). După ce că importam 4% din necesarul de enegie electrică, să închidem capacități care produc 16% din gaz? (graficul de mai jos este ralizat de mine pe baza informațiilor din site-ul Transelectrica pentru anul trecut)

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Lăsați gazul să curgă!

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”