Legătura dintre microbiom și răspândirea cancerului de sân. Mecanismul descoperit de cercetători

Dezechilibrul bacteriilor intestinale poate favoriza răspândirea celulelor canceroase din sân către plămâni, potrivit unor experimente pe șoareci cu cancer mamar. O echipă de cercetători din SUA a reușit să reducă acest proces cu ajutorul colesevelamului, un medicament utilizat pentru scăderea colesterolului. Rezultatele sunt promițătoare, dar efectul tratamentului asupra metastazelor nu a fost încă testat în studii clinice la paciente.

Cercetarea, publicată în 2026, în Cancer Research, s-a concentrat asupra cancerului de sân cu receptori hormonali pozitivi, cunoscut prin abrevierea HR+. Aproximativ 80% dintre persoanele diagnosticate cu cancer mamar au această formă, potrivit Institutului Național al Cancerului din SUA.

Celulele tumorilor HR+ au receptori pentru estrogen și/sau progesteron, hormoni care le pot stimula creșterea. Terapia hormonală reduce riscul de recidivă, dar cancerul poate reapărea la distanță chiar și după mai mulți ani. Melanie Rutkowski, specialistă în microbiologie, imunologie și biologia cancerului la University of Virginia School of Medicine, încearcă să afle de ce la unele paciente apar metastaze, iar la altele boala rămâne localizată.

În cazul cancerului mamar, celule din tumora inițială pot ajunge în oase, ficat, plămâni sau creier. Unele rămân inactive perioade lungi înainte de a forma metastaze detectabile, motiv pentru care recidiva la distanță poate apărea după câțiva ani de la încheierea tratamentului inițial.

Cum influențează bacteriile intestinale țesutul mamar

Microbiomul intestinal cuprinde microorganismele care trăiesc în intestin și intervin în numeroase procese, de la digestie și metabolism până la funcționarea sistemului imunitar. Dacă raportul dintre diferitele populații bacteriene se modifică, apare disbioza, termen folosit pentru a descrie dezechilibrul microbiotei intestinale.

La șoarecii cu disbioză, cercetătorii au observat o reducere a populațiilor de bacterii implicate în metabolizarea acizilor biliari. Acești compuși produși de ficat din colesterol ajută la digestia grăsimilor, dar după ce ajung în intestin sunt modificați și de bacteriile de aici și transformați parțial în alte forme.

Perturbarea acestui proces a dus la acumularea acizilor biliari primari, însoțită de rezistență la insulină și de modificări inflamatorii la nivelul glandei mamare și al plămânilor. În aceste condiții, mai multe celule tumorale au ajuns în țesutul pulmonar.

Acumularea acizilor biliari primari a favorizat creșterea producției de prostaglandină E2, o moleculă implicată în inflamație. Cercetătorii au identificat această cale de semnalizare drept unul dintre mecanismele prin care acizii biliari pot favoriza diseminarea celulelor tumorale.

Legătura dintre microbiom și metastaze fusese observată și înainte

Aceeași echipă studiase microbiomul intestinal și în cercetări anterioare. Un studiu publicat în 2019 a demonstrat că perturbarea bacteriilor intestinale din cauza tratamentului cu antibiotice a crescut numărul celulelor canceroase care au ajuns în sânge, ganglioni și plămâni la șoareci cu neoplasm mamar HR+. Tumora inițială nu a crescut însă mai repede.

Potrivit unei cercetări din 2022, animalele cu disbioză aveau mai multe mastocite în țesutul mamar încă înainte de apariția tumorii. Aceste celule ale sistemului imunitar activau fibroblastele și creșteau depunerea de colagen, modificând țesutul din jurul viitoarei tumori.

Studiul din 2026 a identificat și unul dintre mecanismele implicate. Atunci când șoarecilor fără disbioză le-au fost administrați acid colic și acid chenodeoxicolic, doi acizi biliari primari, mai multe celule canceroase au ajuns în plămâni, chiar și în absența dezechilibrului microbiotei.

Un medicament pentru colesterol a redus răspândirea celulelor canceroase

Pentru a vedea dacă reducerea acizilor biliari poate modifica evoluția bolii, cercetătorii au folosit colesevelam. Medicamentul captează acești compuși în intestin și împiedică reabsorbția lor, fiind utilizat pentru scăderea colesterolului LDL și, în anumite situații, pentru controlul glicemiei la persoanele cu diabet de tip 2.

În cazul șoarecilor, administrarea colesevelamului a redus nivelurile circulante ale unor acizi biliari primari și răspândirea celulelor tumorale către plămâni. Tratamentul nu a avut un efect comparabil asupra creșterii tumorii mamare inițiale.

Experimentul a urmărit, prin urmare, diseminarea cancerului, nu micșorarea tumorii inițiale. Un aspect important este că tratamentul a fost inițiat preventiv, înainte de inducerea disbiozei.  

Ce au arătat datele provenite de la paciente

Autorii au analizat și informații din The Cancer Genome Atlas, un amplu program american care a colectat date genetice și moleculare din tumorile a peste 11.000 de persoane cu 33 de tipuri de cancer. La pacientele cu tumori HR+, anumite profiluri de expresie genetică legate de metabolizarea acizilor biliari, rezistența la insulină și prostaglandina E2 au fost asociate cu o supraviețuire mai redusă. Cercetătorii nu au măsurat însă direct nivelul acizilor biliari din sânge, astfel că această analiză nu poate stabili dacă acumularea lor a influențat evoluția bolii.

O a doua analiză a folosit dosare medicale din Epic Cosmos, o platformă care reunește informații din numeroase sisteme de sănătate. Printre pacientele cu cancer de sân metastatic HR+, utilizarea medicamentelor care împiedică reabsorbția acizilor biliari a fost asociată cu o durată medie de supraviețuire mai mare, în intervalul analizat.

Fiind vorba despre o cercetare observațională, rezultatul poate fi influențat și de diferențe dintre paciente, precum vârsta, greutatea, alte afecțiuni sau tratamentele administrate. Efectul medicamentelor asupra metastazelor trebuie verificat într-un studiu clinic controlat.

Acizii biliari pot avea efecte diferite

Concluziile nu pot fi extinse la întreaga familie a acizilor biliari. Compușii din această categorie au proprietăți diferite, iar efectele lor depind de concentrație, țesut și tipul tumorii.

Potrivit unei sinteze publicate în 2026, studiile despre rolul acizilor biliari în cancerul mamar au ajuns la rezultate diferite. În unele cercetări, anumiți compuși au fost asociați cu dezvoltarea tumorii, în timp ce în altele au fost observate efecte opuse. Diferențele pot fi explicate, cel puțin parțial, prin substanțele și dozele testate, metodele de măsurare și tipurile de probe analizate. În plus, concentrațiile din sânge nu corespund întotdeauna celor din țesutul mamar.

Până acum nu a fost stabilit un profil al acizilor biliari care să apară constant la pacientele cu cancer de sân. Rezultatele obținute pentru acidul colic și acidul chenodeoxicolic în modelul experimental nu pot fi aplicate automat altor molecule sau altor forme ale bolii.

Ce urmează să fie testat

Echipa de la University of Virginia vrea să afle dacă sechestranții acizilor biliari pot limita metastazele și la paciente. Cum aceste medicamente sunt deja folosite în tratamentul altor afecțiuni, profilul lor de siguranță este cunoscut. Dozele necesare și eficiența în cancerul mamar trebuie însă evaluate separat.

O altă direcție de cercetare presupune refacerea populațiilor bacteriene care participă la metabolizarea acizilor biliari. Deocamdată, nicio intervenție asupra microbiomului nu este recomandată pentru prevenirea metastazelor, iar măsurarea acizilor biliari nu face parte din evaluarea standard a riscului de răspândire a cancerului de sân.

Experimentele pe șoareci arată cum un dezechilibru al microbiotei intestinale poate declanșa modificări care pot duce la răspândirea cancerului în alte organe. Următorul pas este testarea la paciente, pentru a vedea dacă intervențiile asupra acizilor biliari sau asupra microbiotei pot reduce riscul de metastaze.