Legătura între culturile de bumbac din România și programul european de reînarmare. Ce experimente se fac în România 

România are șansa de a-și readuce la viață o ramură moartă a agriculturii: culturile de bumbac. Asta pentru că gigantul german Rheinmetall s-a angajat să cumpere din România cea mai mare parte din materia primă folosită la fabrica de pulberi pe care o construiește la Victoria, județul Brașov. 

• Deocamdată în țara noastră se fac doar experimente privind relansarea culturii de bumbac, în timp ce vecinii noștri bulgari au deja o producție și o strategie cum să crească și să valorifice acest potențial.
• Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de Florentina Cernat (HotNews.ro) și Dragomir Nikolov (Mediapool.bg – Bulgaria). A contribuit Javier Melguizo (El Confidencial – Spania)

Ingredientul principal al prafului de pușcă folosit în industria de armament este nitroceluloza, care se obține din celuloză, iar bumbacul este cea mai pură sursă de celuloză. 

Cererea crescută de bumbac transformă producția într-una deosebit de importantă pentru orice țară care vrea să-și dezvolte capacitatea de apărare. România nu mai produce bumbac din anii `90, însă experimentele derulate de două institute de cercetare au arătat că există posibilitatea de a găsi soluții pentru reluarea acestor culturi.

Doar trei țări din UE cultivă bumbac la scară

Potrivit datelor Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene, bumbacul este produs în UE în doar trei țări: Grecia, Spania și Bulgaria. În această perioadă în care statele europene își întăresc capacitatea de apărare, producția de armament a UE depinde în mare măsură de importuri de bumbac, în principal din China și India.

Anul 1995 este ultimul când România a deţinut o suprafaţă cultivată cu bumbac (30 de hectare). „În prezent în România cultura de bumbac se realizează la nivel experimental de către unitățile de cercetare Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Teleorman şi Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău (BRGV)”, a precizat Ministerul Agriculturii, pentru HotNews.

În perioada 2019-2022, prin Planul Sectorial finanțat de către Ministerul Agriculturii, a fost derulat un studiu de profil care a avut printre obiective evaluarea posibilităţii de cultivare a bumbacului în România.

Cine produce bumbac în Europa

În Europa, producția anuală de fibră de bumbac este de aproximativ 360.000 de tone. Grecia este principalul producător, cu circa 80% din producția europeană, aproximativ 288.000 de tone. 

Al doilea producător este Spania, cu aproape 20% din producția de bumbac a UE, adică în jur de 72.000 de tone. Potrivit statisticilor oficiale, suprafața destinată acestei culturi a scăzut cu aproape 12% din 2010, anul în care au început să fie colectate aceste date, până în 2024. Suprafața a scăzut de la 63.200 la 55.700 de hectare. De asemenea, trebuie menționat că bumbacul nu este una dintre culturile tradiționale ale Spaniei.

Prin comparație, Bulgaria, a treia țară europeană care apare în statistici produce volume foarte mici. Potrivit Raportului Agricol 2024, producția de bumbac fibros în 2023 a fost de 1.147 de tone, adică mai puțin de 1% din producția europeană.

Ministerul Agriculturii: „Crearea de noi linii şi soiuri de bumbac”

„Au fost testate şi analizate genotipuri cu potenţial valoros, în vederea identificării acelui material genetic adaptat cultivării în condiţiile pedoclimatice din România și care ar putea fi ulterior integrat într-un program de ameliorare orientat spre crearea de noi linii şi soiuri de bumbac. Materialul de bumbac existent la SCDA Teleorman reprezintă o sursă valoroasă de germoplasmă, ce poate constitui baza pentru demararea unui program de ameliorare”, au mai arătat reprezentanții Ministerului Agriculturii din România.

De asemenea, BRGV Buzău, unitate de cercetare din subordinea ministerului, are ca obiectiv şi cercetări recuperarea, conservarea genotipurilor de bumbac, obținerea de noi soiuri adaptate condițiilor pedoclimatice specifice României, precum şi aclimatizarea de noi specii din sortimentul internațional. 

Investiții și răbdare

Relansarea culturii de bumbac în România reprezintă un proces complex și de durată, explică specialiștii din minister. „Pentru reintroducerea culturii de bumbac în România, în contextul schimbărilor climatice actuale, este necesară reevaluarea zonării culturii bumbacului şi efectuarea unor cercetări actualizate privind elementele tehnologice esenţiale (epoca de semănat, lucrările solului, managementul apei ș.a.)”.

Cine va dori să cultive această plantă va primi și subvenții de la UE. Spre exemplu, anii trecuți, fermierii bulgari au primit 763 de euro pe hectar pentru culturile de bumbac. În plus, relansarea industriei de armament din țara noastră lărgește piața de desfacere pentru fermierii care se orientează către aceste culturi.

Ce spune Ministerul Economiei despre relația Rheinmetall – Pirochim Victoria 

Anul trecut, gigantul german din industria de armament Rheinmetall a semnat un parteneriat cu Pirochim Victoria (județul Brașov), divizie a Romarm, pentru construirea unei noi fabrici de pulberi, în valoare de 535 milioane de lei.

„Această inițiativă reprezintă o investiție majoră în modernizarea infrastructurii industriale naționale, asigurând transferul de tehnologie și integrarea know-how-ului tehnic internațional în cadrul industriei românești de profil. Prin implementarea acestui proiect, se urmărește creșterea competitivității și a performanței tehnologice a industriei naționale de apărare, precum și sporirea gradului de autonomie strategică și industrială a României în contextul obligațiilor asumate în cadrul NATO și Uniunii Europene”, au precizat, pentru HotNews, reprezentanții Ministerului Economiei, care au în subordine industria de apărare.

Oficialii au arătat că proiectul „Fabrica de Pulberi Victoria” constituie una dintre cele mai importante inițiative strategice în domeniul industriei naționale de apărare, fiind conceput pentru a dezvolta un lanț de producție integrat, modern și competitiv, capabil să asigure independența strategică a României în ceea ce privește producția de pulberi pentru muniție și să reducă în mod semnificativ dependențele externe în acest sector esențial.

Rheinmetall va utiliza în principal materii prime locale

Ministerul Economiei mai spune că investitorul Rheinmetal și-a luat angajamentul de a folosi cu preponderență materii prime produse în România:

• „În ceea ce privește sursa materiilor prime pe care compania Rheinmetall le va utiliza în cadrul noii fabrici ce urmează a fi construită în România, vă informăm că obiectivul strategic este acela de a consolida lanțurile naționale de aprovizionare și de a asigura o integrare cât mai ridicată a producătorilor locali în procesele industriale din industria de apărare.
• În acest sens, se urmărește implicarea producătorilor români de materii prime și materiale conexe, astfel încât noua capacitate industrială să funcționeze în strânsă colaborare cu operatorii economici naționali, contribuind la dezvoltarea economică locală și la consolidarea autonomiei strategice a României în domeniul apărării”.

În conformitate cu prevederile memorandumului semnat pentru realizarea fabricii, responsabilitatea asigurării materiilor prime provenite din lanțurile de producție naționale revine partenerului extern, adică Rheinmetall. Totodată, echipa de management va avea stabiliți indicatori de performanță referitori la achiziția de materii prime de pe teritoriul României.

Fabrica de la Victoria va transforma România în furnizor regional de componente pentru muniție

„Noua investiție va poziționa România ca furnizor regional de materii prime și componente pentru muniție conforme standardelor NATO, consolidând rolul său în lanțurile valorice europene”, au continuat responsabilii ministerului.

Prin urmare, materiile prime și materialele utilizate de compania Rheinmetall în noua fabrică vor proveni preponderent din lanțul industrial național, în timp ce, pentru alte componente conexe, se va avea în vedere și aprovizionarea din rețeaua externă de parteneri, astfel încât să fie respectate standardele tehnologice necesare.

„În ceea ce privește producția de bumbac, vă comunicăm că, în prezent, bumbacul nu se produce la scară industrială în România. Deşi această cultură a fost testată în trecut, condițiile pedoclimatice ale României în special durata sezonului cald, regimul de temperatură şi necesarul ridicat de apă nu sunt favorabile unei producţii competitive şi sustenabile de bumbac, motiv pentru care această cultură nu este practicată la nivel industrial”.

Rheinmetall va construi o fabrică și în Bulgaria

Ca și în România, construcția unei noi fabrici de armament în Bulgaria alimentează speranțele privind relansarea cultivării acestei plante agricole în țară. În toamna anului trecut, Bulgaria a semnat și ea cu Rheinmetall un acord pentru construirea unei fabrici de praf de pușcă la sudul Dunării, proiect în valoare de un miliard de euro.

Noua unitate va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm (standard NATO), precum și sisteme modulare de încărcare.

În cadrul strategiei sale corporative, Rheinmetall încearcă deja să își asigure din producția locală lanțul de aprovizionare cu materii prime, în condițiile în care o mare parte din livrările globale de bumbac provin în prezent din China.

„Bumbacul se cultivă în Bulgaria din cele mai vechi timpuri. La începutul secolului al XX-lea, țara ocupa primul loc în Europa în ceea ce privește suprafețele cultivate cu bumbac. La începutul anilor ’80 erau cultivate aproximativ 1 milion de decare (100.000 de hectare – n.r.), nu doar în sudul Bulgariei, ci și în unele părți ale nordului. Treptat, pe măsură ce fabricile de procesare primară a bumbacului s-au închis, suprafețele au scăzut”, a declarat Neli Valkova, director al Institutului de Culturi de Câmp din Chirpan.

Datorită subvențiilor europene, interesul pentru această cultură a revenit ușor. Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii de la Sofia, publicate în Raportul Agricol 2024, arată că bumbacul este cultivat în prezent pe aproximativ 2.000 de hectare.

Din acest motiv, noua fabrică de praf de pușcă este văzută ca o oportunitate care ar putea revitaliza producția de bumbac în Bulgaria. Atât resursele de teren, cât și condițiile climatice permit acest lucru.

Fermierii bulgari ar putea semăna bumbac chiar de anul viitor

„Avem aproximativ 600.000 de decare (60.000 de hectare – n.r.) în sudul și parțial în nordul Bulgariei care sunt potrivite pentru cultivarea bumbacului. Este o cultură anuală. Pe piața bulgară există soiuri de bumbac bulgăresc, american și grecesc. Fermierii ar putea semăna bumbac chiar de anul viitor. 

Problema este că în Bulgaria există foarte puține utilaje de recoltat bumbac și o singură organizație de achiziție, „Textile Fibres” din Haskovo. Achizițiile de bumbac sunt limitate. În ultimii 2–3 ani, și fabrici din Grecia au manifestat interes și preiau o parte din producție. Însă, pentru a alimenta fabricile de praf de pușcă, bumbacul trebuie procesat în Bulgaria”, a explicat Valkova pentru Radioul Național Bulgar.

Valkova a mai spus că soiurile cultivate în Bulgaria sunt potrivite pentru producția de praf de pușcă, deoarece au fibră scurtă și caracteristici de rezistență ridicată. Soiurile cu fibră scurtă oferă randamente mai mari și rezultate mai bune la recoltare.

Fermierii bulgari au primit subvenții UE pentru culturile de bumbac

Datele aflate pe site-ul Fondului de Stat „Agricultura”, analizate de Mediapool.bg, arată că subvențiile UE pentru bumbac sunt acordate în condiții specifice. Datele publice indică faptul că în anii 2003, 2004 și 2005 au fost acordate subvenții speciale în cadrul măsurii „Plata specifică pentru cultura de bumbac”.

Datele publice arată că, în campania 2023, sprijinul total acordat cultivatorilor de bumbac a fost de 1.867.081 leva (aproximativ 954.700 euro), sumă distribuită către 38 de fermieri. Nivelul subvenției a fost de 1.492,96 leva pe hectar (circa 763 euro/ha).

În campania 2024, valoarea totală a plăților a crescut la 3.079.827 leva (aproximativ 1,57 milioane euro), beneficiarii fiind 64 de fermieri, în condițiile menținerii aceleiași rate de 1.492,96 leva pe hectar (aproximativ 763 euro/ha).

Condițiile de eligibilitate prevăd că solicitanții trebuie să fie fermieri activi și să declare cel puțin 0,5 hectare cultivate cu bumbac.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.