Lege ca-n codru

Legea confuza si aplicarea ei pe spranceana genereaza probleme serioase silvicultorilor. Asa se face ca agentii economici care exploateaza padurea platesc taxa de drum de doua ori, desi drumurile forestiere sunt impracticabile. In plus, judetul Cluj este din nou codas la exploatarea lemnului si pierde banii care i s-ar cuveni, conform legii, din cauza litigiilor generate de retrocedarea padurilor.

„Datele exploatarii padurilor s-au schimbat in ultimii ani, chiar daca cele mai multe dintre problemele silvicultorilor au ramas aceleasi, din cauza legislatiei si a modului de aplicare a legii”, a declarat consilierul regiunii de Nord-Vest a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR), Cornel Sabau. El a precizat ca mentalitatea oamenilor s-a schimbat mult in ultimii ani.

„Daca la inceput, dupa ce au devenit proaspat proprietari, marea majoritate a oamenilor doreau ca Romsilva sa preia controlul si exploatarea padurilor lor, acum, proprietarii se organizeaza ei insisi in agentii de exploatare sau in ocoale silvice. Astfel, doar in ultimul an numarul acestor exploatari forestiere private a ajuns la 80”, a precizat Sabau.

El spune ca Bistrita-Nasaud este unul dintre exemplele cele mai fericite din Transilvania in acest domeniu, iar Clujul se afla exact la polul opus. „In Bistrita retrocedarea padurilor s-a facut in proportie de 80% pana in prezent”, a precizat Sabau.

Probleme de probleme

„In padurile neretrocedate, jaful a fost una dintre problemele majore, pentru ca statul a pierdut controlul, iar proprietarii nu aveau cum sa-si exercite drepturile. Pe de alta parte, Romsilva n-a mai investit in intretinerea drumurilor forestiere desi a incasat taxa de drum din fiecare metru cub de lemn vandut”, a declarat Sabau.

El spune ca din cauza taxei de drum, pe care silvicultorii o platesc si atunci cand cumpara benzina pentru uneltele care taie lemnul si motorina pentru scoaterea lemnului pe cablu din padure, au crescut nejustificat de mult preturile. „Pretul lemnului pe picior a crescut cu 80% in ultimul an, pentru ca la costurile de exploatare s-au adaugat taxe nejutsificate.

Astfel, noi platim rovigneta, desi nu circulam pe drumurile publice, ca sa nu mai vorbim de faptul ca platim accize care s-au marit, si platim taxa de drum de doua ori. Aceste costuri se regasesc in pretul final al materiei prime. Pretul unui metru cub de lemn pe picior a ajuns la 18 euro. Ca urmare, multe exploatatii au disponibilizat oameni”, a subliniat Cornel Sabau.

El spune ca din totalul de 9,5 milioane de metri cubi alocati spre exploatare prin lege, doar putin peste jumatate a fost si comercializata ca urmare a majorarii preturilor de exploatare. „Ca sa nu mai vorbim ca drumurile forestiere au ramas in proprietatea statului, la fel si cabanele care au existat si care n-au fost restituite fostilor proprietari. Acestea se afla in administrarea Romsilva.

Atunci cand cumperi un teren forestier, cel care-l vinde trebuie sa-ti asigure accesul pana la liziera padurii, iar Romsilva trebuie sa asigure intretinerea drumurilor forestiere. Din pacate, cele mai multe dintre ele sunt impracticabile, ceea ce inseamna ca Romsilva n-a folosit corespunzator banii incasati din taxele de drum pe care silvicultorii le platesc”, a subliniat Sabau.

El spune ca, incepand din acest an, statul a alocat aproximativ 12 milioane de dolari pentru intretinerea drumurilor forestiere si inca 3,5 milioane de dolari pentru refacerea drumurilor forestiere distruse. „Inainte de ’89 densitatea drumurilor forestiere era de 6-7 metri/hectar. Acum, exista situatii in care trebuie sa-ti aduci lemnul 2 kilometri pana la drum.

Asta implica riscuri si costuri suplimentare, si ingreuneaza procesul de exploatare foarte mult”, a conchis Cornel Sabau.