Decizia CCR în cazul noii legi ANI, amânată. Declaraţiile de avere ale partenerilor şi mandatele aleşilor, principalele prevederi contestate

Întruniți azi în ședință, judecătorii CCR au amânat pentru luni dezbaterea privind sesizările formulate față de legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Actul normativ a fost atacat la CRR printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi printr-o acţiune separată a preşedintelui Nicuşor Dan.

Decizia a fost amânată pentru luni, 17 august 2026, ora 11, au declarat surse din cadrul CCR pentru HotNews.

Până la această oră, șapte din cei nouă judecători sunt prezenți în sala de ședință. Aceștia sunt: Simina Tănăsescu, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Marian Busuioc, Csaba Astzalos și Dacian Dragoș. Chiar și dacă nu vor participa Cristian Deliorga și Bogdan Licu va fi cvorum.

***

Cea mai controversată prevedere stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile, potrivit News.ro.

Contestatarii au invocat încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege.

Această prevedere a fost interpretată ca având o „ţintă fixă”, respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.

Declarațiile de avere pentru partenerii de viață

Cea de-a doua se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă.

Noua lege extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese către persoanele care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii.

Sesizarea arată că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie (nu precizează durata convieţuirii sau existenţa unei gospodării comune), forţând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecţi ai legii pentru a nu risca amenzi.

Preşedintele şi senatorii contestatari susţin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcţii publice, este o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, încălcând standardele CJUE şi CEDO.

Această formă este considerată un „viciu agravat” faţă de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terţe pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura o vizează pe partenera preşedintelui, Mirabela Grădinaru.

Noua lege ANI, jalon în PNRR

Legea integrităţii reprezintă un jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august 2026.

Reprezentanţii social-democraţilor acuză USR şi PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-şi proteja liderii.

Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituţionale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” şi că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în faţa Comisiei Europene.

Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie au avertizat că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).