„Când legea va intra în vigoare, capcana majoră se va ascunde în condițiile generale de afaceri ale administratorilor privați, adică în textul scris cu litere mici din contract”, spune, într-un text de opinie în HotNews, Monica Calu, economistă, juristă și membră în ONG-ul Internațional Finance Watch.
- Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, Legea Conturilor de Economii și Investiții (CEI), cu o majoritate de 262 de voturi.
- Noua legislație introduce în România un mecanism de economisire și stimulare a investițiilor la bursă care permite cetățenilor acumularea de capital propriu pe termen lung.
- Monica Calu, juristă specializată în drepturile consumatorului analizează în HotNews minusurile și plusurile acestui proiect legislativ.
Proiectul de lege privind înființarea conturilor individuale de investiții pentru viitor a fost catalogat de inițiatori drept o reformă liberală pură care elimină dubla taxare.
Denumirea inițială a proiectului de lege înregistrat în Parlament a fost Proiect de Lege privind înființarea conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP). Ulterior, urmare a criticilor aduse de către Consiliul Legislativ, titlul a fost modificat în Proiect de Lege pentru înfiinţarea şi funcţionarea Conturilor Individuale de Investiţii pentru Viitor și, în final, în Legea conturilor de economii și de investiții (CEI).
Transferă întregul risc de piață asupra persoanelor fizice
Redenumirea în conturi de economii și de investiții (CEI) a fost operată și pentru a nu intra în coliziune cu implementarea unei recomandări a Comisiei Europene.
Noul mecanism va permite acumularea de capital pe termen lung cu scutiri majore de impozit pe dividende și dobânzi.
O modificare de ultim moment aduce o protecție importantă pentru cetățeni, declarând aceste active complet insesizabile în fața executărilor silite.
Totuși, măsura a atras critici severe din partea instituțiilor cu rol consultativ și de control. Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal și Consiliul Legislativ, în faza dezbaterilor la Senat, apoi la dezbaterile din comisiile Camerei Deputaților, dar și alte părți interesate au arătat că proiectul suferea câteva lacune, printre care acelea că nu oferă garanții pentru capital în fața crizelor și transferă întregul risc de piață asupra persoanelor fizice.
Concret, criticile aduse formei depuse de inițiatori erau cele referitoare la mecanismul hibrid, care nu oferea nicio garanție privind capitalul acumulat și lăsa consumatorul complet descoperit în fața riscului de piață și a volatilității bursei, lipsa unui plafon maxim pentru contribuții permite persoanelor cu venituri mari să ruleze sume uriașe fără a fi taxate, creând inechitate fiscală și un impact negativ de scurt termen asupra veniturilor bugetare și că investițiile realizate prin acest instrument nu beneficiază de mecanisme de protecție împotriva inflației, fapt ce poate conduce la diminuarea valorii reale a economiilor pe termen lung.
Definiții contradictorii
Alte observații au fost cele referitoare la obligarea angajatorilor de a reține și de a vira la sursă contribuțiile pentru un instrument pur voluntar, ceea ce aduce atingere libertății economice a companiilor, garantată de Constituție. Consiliul Legislativ a arătat, la rândul său că textul legii prezenta imperfecțiuni majore de natură legislativă și definiții contradictorii pentru aceeași sintagmă, ceea ce afectează grav claritatea, predictibilitatea și aplicarea normei în practică.
De asemenea, în cursul dezbaterilor a fost criticată lipsa unui plafon maxim pentru contribuții care poate transforma legea într-un vehicul de optimizare fiscală agresivă pentru persoanele cu venituri foarte mari, generând inechitate socială și pierderi imediate la bugetul de stat.
Din punctul de vedere al protecției consumatorilor de servicii financiare, este de semnalat faptul că sistemul nu include mecanisme prudențiale de protecție împotriva inflației, riscând erodarea puterii de cumpărare a sumelor acumulate zeci de ani, iar hibridul financiar propus nu oferă nicio garanție privind capitalul acumulat și transferă integral riscul de piață și volatilitatea bursei asupra consumatorului de retail.
Dacă cineva trece printr-o criză de lichiditate, riscă să fie dublu penalizat
Din punct de vedere juridic, atunci când legea va intra în vigoare, capcana majoră se va ascunde în condițiile generale de afaceri ale administratorilor privați, adică în textul scris cu litere mici din contracte. Deși legislația oferită de stat prevede scutiri fiscale mari pentru deținerile pe termen lung, intermediarii privați pot introduce penalități contractuale severe în cazul în care consumatorul solicită o răscumpărare sau o retragere înainte de termen.
Astfel, dacă un cetățean trece printr-o criză de lichiditate, cum ar fi o problemă medicală gravă sau pierderea veniturilor, el riscă să fie dublu penalizat: pe de o parte va pierde facilitățile fiscale oferite de stat, iar pe de altă parte va fi taxat agresiv de broker prin comisioane de retragere anticipată care îi devalizează capitalul acumulat.
Poziția noastră fermă este că legislația secundară trebuie să plafoneze strict aceste costuri de ieșire timpurie pentru ca pilonul de economisire voluntară să nu devină un instrument de sechestrare a activelor financiare prin presiunea psihologică și prin efectele materiele negative pe care un consummator de servicii financiare le-ar suferi atunci când dorește să dispună de fondurile proprii.
Active imune în fața procedurilor de executare silită
Ca părți pozitive, putem enumera facilitățile fiscale, iar, din punct de vedere juridic, un avantaj cert introdus la nivel național este declararea acestor active ca fiind complet insesizabile în fața procedurilor de executare silită, protejând efortul de economisire al populației.
Cu toate aceste neajunsuri, unele dintre ele corijate, proiectul de lege privind înființarea conturilor individuale de investiții pentru viitor, adoptat ieri, dorește să se aliniaze direct strategiei avansate de Comisia Europeană pentru crearea unei Uniuni a Economiilor și Investițiilor (Savings and Investment Union).
Această inițiativă europeană majoră, SIU, urmărește transformarea economiilor pasive ale cetățenilor în investiții productive, oferind micilor investitori de retail un acces simplificat, o gamă largă de active eligibile și un tratament fiscal stimulativ pentru acumularea de capital pe termen lung.
