Legea prin care senatorul Niculae Bădălău vrea să transfere lacul Grădinari la Consiliul Județean Giurgiu, după modelul Belina, încalcă decizii ale Curții Constituționale

​Senatorul PSD Giurgiu, Niculae Bădălău, a ajuns la conflict cu parlamentarii ALDE, mărul discordiei fiind transferul lacului de acumulare Grădinari și a altor bunuri de la „Apele Române” în administrarea Consiliului Județean Giurgiu. Ar fi o acțiune pe modelul lacului Belina, care a trecut, în 2013, de la Apele Române la Consiliul Județean Teleorman. Diferența este că în cazul lacului din Giurgiu, Bădălău vrea transfer prin lege, nu prin Hotărâre de Guvern. Legea, aflată în procedură de urgență, a trecut luni de Senat, urmând să fie aprobată de Camera Deputaților, însă PSD nu are sprijinul ALDE. Legea naște controverse, mai ales că nu este clar ce ar urma să se întâmple cu acest lac după ce va fi transferat. În plus, încalcă două decizii ale Curții Constituționale, potrivit Consiliului Legislativ.

Reamintim că în noiembrie 2013, Guvernul condus de premierul Victor Ponta emite Hotararea de Guvern 943 prin care Insula Belina si Bratul Pavel trec de la Apele Romane la CJ Teleorman. Guvernul și-a motivat transferul prin dorinta CJ Teleorman de a dezvolta turistic zona, prin constructia unui complex turistic şi sportiv. În februarie 2014, firma Tel Drum, care ar fi controlată de Liviu Dragnea, a închiriat de la CJ Teleorman lacul Belina și brațul Pavel.Complexul turistic nu a fost construit, iar zona este închisă pentru public. Acest transfer face în prezent obiectul unui dosar al DNA, în care este implicată și Sevil Shhaideh, fost ministru al dezvoltării,urmărită penal pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Pe același model, dar prin Lege, nu prin Hotărâre de Guvern, Bădălău vrea transferul lacului de acumulare Grădinari, inclusiv a digurilor de contur Zorile și Podișoru, pârâul Valea Ilfovăț și a barajului Grădinari, de la „Apele Române” în domeniul public al Județului Giurgiu și în administrarea Consiliului Județean Giurgiu. Și exact ca în cazul Belina, motivează inițiativa legislativă prin faptul că dorește crearea unui „spațiu pentru pescuit sportiv și agrement”.

Această inițiativă legislativă nu este pe placul ALDE. Unul dintre cei care se opun se opun este Toma Petcu, deputat ALDE de Giurgiu. Bădălău a avut joi o ieșire publică foarte dură împotriva partenerilor de coaliție și în special a deputatului Toma Petcu, spunând că „e din ce în ce mai greu să avem o administrare judeţeană şi o guvernare împreună cu ALDE”.

Legea a fost aprobată luni cu 78 de voturi pentru, 18 împotrivă și o abținere.

Asupra inițiativei legislative, Consiliul Legislativ și-a exprimat un punct de vedere cu multe observații, mai ales legate de respectarea unor decizii ale Curții Constituționale. Pe scurt, Consiliul Legislativ atrage atenția că sunt încălcate două decizii ale Curții Constituționale, iar transferul nu poate fi făcut în forma susținută de Bădălău.

• Consiliul Legislativ: În ceea ce privește soluția de transfer, Consiliul Legislativ semnalează că aceasta nu este corectă

În ceea ce privește modalitatea de transfer, sunt incidente prevederile art.860 alin. 3 din Codul Civil, potrivit cărora bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domenul public al unității administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice, arată Consiliul Legislativ.

În acest sens, este relevantă decizia Curții Constituționale 1/2014, mai arată Consiliul Legislativ.

„Aşadar, Curtea constată că, în ceea ce priveşte mecanismul legal de trecere a unui bun din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, sau invers, trebuie distins, în funcţie de natura bunului care se transmite, între mecanismul trecerii prin declaraţia legii, sau mecanismul trecerii prin acte individuale. Astfel, dacă bunul aparţine domeniului public potrivit unei declaraţii a legii, tot prin lege se poate face transferul interdomenial, respectiv între domeniul public al statului şi cel al unei unități administrativ-teritoriale. Dacă însă bunul aparţinea potrivit destinaţiei sale, respectiv uzul sau interesul public naţional sau local, domeniului public naţional, respectiv local, atunci transferul se realizează potrivit procedurii stabilite prin art.9 din Legea nr.213/1998, şi anume printr-un act individual, hotărâre de Guvern sau consiliu local, în funcţie de sensul transferului„, se arată în decizia Curții Constituționale.

Consiliul Legislativ constată că nici din Expunerea de motive, nici din anexa proiectului, nu rezultă dacă bunurile transmise aparțin domeniului public al statului prin declarația legii sau aparțin prin destinație, aspect a cărui clarificare prezintă relevanță în ceea ce privește determinarea modalității de transfer, prin lege, respectiv prin Hotărâre de Guvern. Nu este clar dacă bunurile respective fac parte din categoria celor prevăzute în anexa Legii 213/2014, potrivit căreia aparțin domeniului public al statului lacurile de acumulare și barajele, dar numai în cazul în care activitatea de producere a energiei este racordată la rețeaua națională sau cele cu tranșe pentru pentru atenuarea undelor de viitură, respectiv digurile de apărare împotriva inundațiilor.

De asemenea, nu este clar nici dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 din Legea apelor 107/1996, potrivit cărora pentru lacurile de acumulare permanente a căror execuție a fost finanțată din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafețele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului și se includ în categoria terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu noțiunea de albie minoră.

„Prin urmare, fără a ne pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate, în lipsa identificării unui text de lege din care să reiasă, fără echivoc, apartenența prin declarația legii la domeniul public al statului al bunurilor respective, nu este clar dacă transferul interdomenial al acestora se poate realiza prin lege„, precizează Consiliul Legislativ.

În ceea ce privește soluția de transfer prin derogare de la art.4, alin.2 din Legea 107/1996, Consiliul Legislativ semnalează că aceasta nu este corectă, deoarece textul de lege invocat nu stabilește aparteneța exclusivă a bunurilor care fac obiectul transmiterii la proprietatea publică a statului, ci prevede cui anume se dau în administrare apele din domeniul public.

Consiliul Legislativ mai amintește și Decizia 600/2005 a Curții Constituționale. „Chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale (…)Fără îndoială, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun (…)Subscriind acestei teze, Curtea ține să precizeze că o atare derogare de la dreptul comun se poate realiza numai printr-o reglementare cu caracter normativ„, se arată în Decizia 600/2005 a Curții Constituționale.

Astfel, în cazul în care transferul interdomenial se poate realiza prin lege, nu poate fi invocată derogarea de la prevederile art. 4 alin 2 Legii apelor 107/1996, întrucât acest text vizează dreptul de administrare.

În situația în care transferul se poate face prin lege, Consiliul Legislativ menționează că soluția de constituire a dreptului de administrare în favoarea Consiliului județean Giurgiu nu este posibilă, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. Decizia 1/2014 a Curții Constituționale mai arată că „transmiţând însuşi dreptul de proprietate publică către unitatea administrativ-teritorială, statul nu poate constitui, în acelaşi timp şi dreptul de administrare în favoarea autorităţilor administraţiei publice locale, întrucât nu mai este titularul dreptului de proprietate publică corespunzător, pe care tocmai l-a transmis„.