Liderii coaliției nu se înțeleg pe cumulul pensie-salariu / Guvernul așteaptă avizul CSM pentru reforma pensiilor magistraților
La întâlnirea de marți, liderii PSD, PNL, USR și UDMR au discutat despre noua lege care, odată adoptată ar introduce interdicția de a cumula pensia necontributivă cu salariul. Acum, proiectul prevede și excepții, considerate necesare de PSD, însă pe care premierul vrea să le elimine.
După două ore de discuție, liderii coaliției nu au reușit să cadă de acord în ceea ce privește excepțiile care au fost incluse în proiectul care interzice cumulul pensiei cu salariul.
Proiectul de lege pus în transparență decizională prevede câteva excepții:
- persoanele alese în funcții publice
- persoanele numite în funcție în instituțiile/autoritățile publice prin Hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a Camerelor reunite ale Parlamentului
- persoanele care dețin mandate a căror durată este prevăzută în Constituție pe perioada exercitării mandatului
- persoanele numite în funcție de președintele României în temeiul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării
Toate aceste persoane pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului, se mai arată în proiectul de lege.
Asta înseamnă că aceste persoane pot cumula integral pensia cu salariul, spre deosebire de beneficiarii de pensie de serviciu și de pensii militare care vor putea să rămână în activitate cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%.
Social-democrații cer păstrarea excepțiilor pentru că altfel, legea nu ar trece testul de constituționalitate la CCR, în timp ce premierul Bolojan spune că nu ar trebui să existe aceste excepții, potrivit informațiilor HotNews.
„Decizia politică a PSD este de a nu susține nicio excepție la proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu, în afara celor prevăzute în decizia Curții Constituționale Nr. 1414/2009. Aceasta se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres în Constituție”, a transmis marți, ministrul Muncii Florin Manole, printr-o postare pe Facebook.
Decizia Curții de care aduce aminte Florin Manole arată că persoanele care dețin mandate a căror durată este prevăzută în Constituție – cum ar fi Avocatul Poporului, parlamentarii, președintele României, președintele CSM sau judecătorii CCR sunt exceptate de la interdicția de a cumula pensia cu salariul.
Tot marți, Florin Manole a declarat la Guvern că PSD nu susține eliminarea excepțiilor pentru că „altfel proiectul ar fi declarat neconstituțional și n-ar fi decât o măsură populistă”.
S-a discutat în ședința coaliției și despre momentul în care premierul ar putea să își asume răspunderea pentru reforma pensiilor magistraților. Liderii se așteaptă ca avizul de la CSM să vină joi, astfel încât joi sau cel târziu vineri să adopte în ședință de Guvern proiectul care crește vârsta de pensionare a magistraților.
***
Liderii coaliției se întâlnesc de la ora 14.00, pentru a discuta, în principiu, despre calendarul angajării răspunderii pe reforma pensiei magistraților.
Magistrații din toată țara, consultați pe proiectul pentru care Guvernul așteaptă avizul CSM
În toată țara, au loc luni, 24 noiembrie și marți, 25 noiembrie, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor, în care magistrații își exprimă, la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere cu privire la noul proiect de lege care le crește vârsta de pensionare. Luni, Curtea de Apel București, de exemplu, a respins proiectul Guvernului.
Potrivit informațiilor HotNews, Guvernul speră să primească astăzi avizul de la CSM, indiferent dacă e pozitiv sau negativ, pentru că fără acesta legea nu poate fi adoptată. Cel mai probabil, premierul își va angaja răspunderea pentru reforma pensiilor săptămâna viitoare.
După ce primește avizul CSM, premierul va convoca ședința de Guvern pentru a adopta proiectul. Apoi, va fi trimis în Parlament, unde senatorii și deputații pot depune amendamente. Ele vor fi analizate într-o nouă ședință a Executivului, unde pot fi adoptate sau nu.
După această a doua ședință, prim-ministrul Bolojan vine în Parlament pentru a-și angaja răspunderea.
Proiectul poate fi apoi atacat la CCR de grupurile parlamentare, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de președinte sau de către Avocatul Poporului.
Judecătorii Curții Constituționale vor decide dacă reforma este sau nu constituțională. Dacă va trece testul de constituționalitate, legea merge spre promulgare.
Reforma, sub presiunea banilor europeni
Ca România să nu piardă 231 de milioane de euro din PNRR, reforma pensiilor magistraților trebuie să fie adoptată până pe 28 noiembrie. Adoptarea acestei noi încercări de reformă depinde însă de avizul CSM, pentru că CCR a declarat neconstituțională prima lege din cauza faptului că Guvernul nu a așteptat 30 de zile pentru aviz.
Conform proiectului de lege al Guvernului Bolojan, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu net încasat.
Trecerea la vârsta standard de pensionare de 65 de ani se va face în 15 ani, în loc de 10 ani cât prevedea proiectul anterior.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
INTERVIURILE HotNews.ro